Sfârşitul erei banilor ieftini pare că opreşte umflarea marilor bule imobiliare. În SUA, vânzările de locuinţe scad spectaculos, dar deocamdată nu şi preţurile. În Canada preţurile au luat-o deja în jos. BCE avertizează asupra unei corecţii

În SUA, cea mai mare economie a lumii, aprilie a fost a patra lună la rând în care vânzările de locuinţe au scăzut, iar ritmul accelerat i-a luat prin surprindere de economişti. Mulţi anunţă sfârşitul boomului de pe piaţa imobiliară americană, dar dau asigurări că ceea ce se întâmplă  acum acolo nu poate fi comparat cu colapsul imobiliar din 2006-2012, care a adus criza financiară globală. Dezumflarea bulei este pusă în legătură cu acţiunile băncii centrale, Rezerva Federală americană, care a dat lumii tonul pentru creşteri de dobânzi agresive, adică pentru scumpirea creditului, singurul remediu eficient pentru frânarea inflaţiei record.

În zona euro, Banca Centrală Europeană avertizează că preţurile locuinţelor se îndreaptă spre o corecţie în condiţiile în care dobânzile vor creşte. Spre deosebire de mesajele transmise pieţelor în ultimul an, şefii de la BCE dau acum ca sigure creşterile  de dobânzi. Inversarea tendinţei de pe pieţe imobiliare din statele euro ar face mai vulnerabile gospodăriile cu venituri mici.

În Europa de Est, banca centrală ungară este prima din UE care a început să majoreze dobânzile pentru a contra valul de inflaţie. Instituţia a remarcat în cea mai recentă analiză a pieţei, publicată luna aceasta, o supraevaluare a preţurilor locuinţelor „istorică“, de 18%. Adică, după cum a explicat banca centrală, „preţurile locuinţelor au fost cu 18% peste nivelul justificat de fundamentul macroeconomic la nivel naţional în ultimul trimestru al anului trecut“. Analiza arată şi că în Ungaria creşterile costurilor de construcţie au fost mai mari decât oriunde în UE. Spre comparaţie, în zona euro gradul de supraevaluare a preţurilor locuinţelor este de 15%.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, un oficial de rang înalt al băncii centrale (Cehia nu este în zona euro) a explicat de ce banca urcă dobânzile: „Cehii au mulţi bani şi cheltuiesc. De aceea, prin creşterea dobânzilor vrem să le indicăm că este mai bine ca pentru moment să economisească“.

Adică, printre altele, să stea departe de credite o perioadă.

Un consilier economic al guvernului chiar le-a cerut cehilor să nu mai ia împrumuturi ipotecare. „Se vor ieftini în cele din urmă“, a spus el. Consilierul, Luk·ö Kovanda, analist la banca Trinity, are vederi oarecum socialiste, apreciind că şocul valului de inflaţie încă n-a izbit cu toată puterea şi că inflaţia îi îmbogăţeşte pe bogaţi, iar pe săraci îi face şi mai săraci. El a avertizat că simte că nemulţumirea creşte pe zi ce trece printre cehi, mai ales când ei văd cum guvernele din statele vecine Polonia şi Ungaria iau măsuri pentru stoparea creşterii preţurilor anumitor bunuri, produse şi servicii. Dar oamenii sunt nemulţumiţi şi în SUA, ceea ce se vede în rata de aprobare pentru preşedintele Joe Biden, cu toate că măsurile implementate de administraţia acestuia au dus la un boom al locurilor de muncă - angajatorii au creat peste opt milioane de locuri de muncă în doar 15 luni, iar rata şomajului este de 3,5%.

Alegătorii simt însă mai apăsător inflaţia, iar afacerile  penuria de angajaţi şi perturbările de pe lanţurile de aprovizionare, arată Financial Times. În acest context, Fed acţionează agresiv contra inflaţiei cu creşteri de dobânzi. Un rezultat este că vânzările de locuinţe au scăzut cu aproape 17% în aprilie, faţă de martie. „Pe scurt, petrecerea s-a terminat“ pe piaţa imobiliară, a explicat Ian Shepherdson, economist şef la Pantheon Macro, citat de Forbes.

El a observat că vânzările scad după apariţia „unei tendinţe accentuate de scădere a cererilor pentru credite imobiliare“, explicabile prin creşterea ratelor în condiţiile în care Fed a pornit în martie ciclul de majorări de dobânzi. Ratele au urcat cu 50% din septembrie. Însă, cu toate că vânzările scad, preţurile au crescut la un nou record istoric, reflectând presiunile inflaţioniste care trag în jos cererea pentru locuinţe. Analiştii cred că pe măsură ce cererea se retrage, va încetini şi ritmul de creştere a preţurilor, de la 20% la sub 5% până anul viitor. Frenezia cumpărării de locuinţe a fost declanşată de eforturile de stimulare a consumului fără precedent făcute de guvern şi de rata mare de economisire din timpul pandemiei.

Prin urmare, „petrecerea s-a terminat“, după cum spunea un analist, dar boom-ul va mai continua un an, însă mai încet. Aceasta este părerea mai multor experţi „ până la urmă, în SUA preţurile locuinţelor nu scad decât în timpul marilor crize financiare. Cei de la Moody’s sunt mai pesimişti, ei aşteptându-se ca în următorul an preţurile să frâneze până la stagnare sau chiar să scadă cu 5-10% pe cele mai supraevaluate pieţe americane. Un motiv de scepticism sunt preţurile prea mari, pe care tot mai puţină lume şi le va permite.

În zona euro, BCE apreciază că pieţele imobiliare supraevaluate s-ar putea duce în jos dacă dobânzile la ipoteci cresc mai rapid decât inflaţia, expunând bulele umflate cu datorii din unele state, notează Reuters. Sunt şi economii mari în care preţurile locuinţelor au început deja s-o ia în jos. Una este Canada, unde aprilie a fost a doua lună de scădere, motivele identificate fiind dobânzile mai mari şi supraevaluarea.