Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR: Schimbare de paradigmă în abordarea restructurării

Autor: Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR 27.05.2022

Ne-am bucurat să constatăm că subiectul restructurării devine fierbinte pe agenda mediului de business mai ales în noul context marcat de pandemie, război, inflaţie galopantă. Sunt indiscutabil procese care pun presiune pe unele companii care pot ajunge în incapacitatea de a-şi continua activitatea în mod viabil. Dar insolvenţa şi restructurarea pot genera soluţia salvatoare pentru un business. În plus suntem într-un moment în care legislaţia României se aliniază la reglementările UE în domeniu, creând noi premise pozitive pentru companiile aflate în dificultate.

Considerăm că atât mentalitatea din jurul subiectului restructurării cât şi reglementarea folosită pentru a lua aceste măsuri sunt importante în mod egal, ambele contribuind la crearea unui mediu în care antreprenoriatul modern dobândeşte, pe lângă celelalte calităţi, rezilienţa şi mecanismele de redresare, recuperare sau după caz înlocuire a acelor afaceri începute şi care întâmpină provocări greu de surmontat.

Voi explica pe scurt ce înseamnă fiecare proces în parte şi ce schimbări sunt la orizont. Insolvenţa este în primul rând un mecanism de protecţie a companiei supuse acestei proceduri. Din păcate mediul de business vede încă acest proces ca fiind o sancţiune sau un mod de a condamna insuccesul antreprenorial, dar aceste măsuri sunt luate pentru a proteja afacerea aflată într-o stare acută de dificultate pentru a-i oferi şansa de a merge mai departe. Succesul ei depinde foarte mult de momentul în care această soluţie este accesată. Cu cât procedura este abordată mai devreme, cu atât cresc şansele redresării companiei.

Cadrul legislativ românesc permite soluţii variate de restructurare a companiei prin intermediul planului de reorganizare. Actuala lege a insolvenţei are la bază câteva principii fundamentale pentru acordarea şansei ca societăţile comerciale să poată fi redresate eficient, într-o procedură transparentă, publică şi consensuală.

Insolvenţa este foarte des asociată cu falimentul sau cu capătul de drum din două motive. În primul rând pentru că acesta a fost rezultatul insolvenţei în majoritatea cazurilor de-a lungul anilor şi în al doilea rând pentru că a fost unul dintre mecanismele necesare în economiile din Estul Europei după 1990. A fost un mecanism prin care economia a fost curăţată, printr-o eliminare ordonată a companiilor neperformante, supraîndatorate şi incapabile să se redreseze.

Restructurarea sau schimbarea de mindset

Ne-am asumat încă de la început rolul de educare şi de transformare a pieţei, în felul acesta contribuind la diminuarea stigmatului eşecului pe care îl resimt antreprenorii.

Ca urmare a unei proceduri de selecţie organizate de Comisia Europeană în urmă cu doi ani, echipa CITR a fost desemnată consultantul Ministerului Justiţiei pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 1023/2019 privind restructurarea. În redactarea noii legi, am contribuit cu toată expertiza noastră de peste 20 de ani pentru a veni în sprijinul mediului de business românesc. Am abordat acest proiect având deja experienţa unor restructurări ale unor companii de impact. Lucrăm la acest proiect complex alături de experţi în domeniu, practicieni, avocaţi, judecători şi profesori universitari. Pentru a identifica nevoile reale şi actuale din piaţă, echipa noastră a purtat discuţii cu autorităţile naţionale, inclusiv cele fiscale, cu mediul de afaceri, bănci şi profesionişti ai dreptului insolvenţei. Proiectul de lege a trecut de Senat şi a ajuns la Camera Deputaţilor, care este for decizional. Ne aşteptăm ca transpunerea să aibă loc în termenul limită stabilit de Comisia Europeană, iulie 2022.

Ce schimbări va aduce noua lege aliniată legislaţiei UE? Un nou mindset, abordarea restructurării cu o deschidere antreprenorială, orientaţi spre business, spre dezvoltarea afacerii, spre salvarea companiei. Încurajăm antreprenorii să-şi acorde în primul rând lor o nouă şansă. Am propus proceduri de restructurare flexibile, confidenţiale, preponderent în afara instanţei, cu o comunicare facilă şi rapidă pe căi electronice între creditori şi antreprenori. Aceste proceduri sunt gândite pentru a veni în sprijinul antreprenorilor care întâmpină dificultăţi în dezvoltarea afacerii, încă de la primele semne. Se creează, cu alte cuvinte, un cadru legislativ prin care companiile vor avea o nouă şansă să se redreseze.

Aceste proceduri de restructurare sunt, în primul rând, confidenţiale, deci presiunea psihologică a eşecului va ieşi din schema decizională.

Noua lege prevede două proceduri de restructurare, respectiv acordul de restructurare şi concordatul preventiv.

În acordul de restructurare, antreprenorul apelează la un practician în insolvenţă şi construiesc împreună un plan de restructurare (financiară, operaţională, strategică, combinată, în funcţie de situaţia sa particulară), îl negociază cu creditorii săi, apoi se îndreaptă către judecător pentru confirmare.

În cazul concordatului, antreprenorul apelează la practicianul în insolvenţă, care analizează gradul de dificultate a dosarului, apoi la judecător. Odată demarată procedura concordatului, executările silite se suspendă timp de 4 luni. O perioadă de graţie în care se lucrează intens pentru găsirea unei soluţii salvatoare – se face un plan de restructurare  se negociază cu creditorii, apoi judecătorul decide asupra soluţiei propuse.

Sunt aşadar modificări importante pe care le va aduce noua lege privind restructurarea, în principal o abordare constructivă a acestui proces, de care antreprenorii au nevoie pentru a scăpa de stigmatul eşecului şi pentru a beneficia de sprijin profesionist în vederea salvării businessului, încă de la apariţia primelor semne ale impasului.

Credem în România, în oportunităţile ei şi este misiunea noastră să creăm impact pozitiv în economie. Avem specialişti pregătiţi să implementeze procedurile de restructurare şi suntem nerăbdători să întâmpinăm această nouă etapă de dezvoltare a economiei noastre.

***

Potrivit datelor Comisiei Europene, 43% dintre europeni nu ar demara o afacere de teama eşecului, în timp ce, anual, ies din economie 200.000 de firme care generau 1.7 mil. locuri de muncă.

În România observăm o tendinţă crescătoare privind accesarea măsurilor de restructurare. Totodată, recunoaştem nevoia de a creşte nivelului de informare în jurul acestor măsuri, astfel încât mediul de afaceri să cunoască mecanismele pe care le are la dispoziţie pentru accesarea lor.