VIDEO. Microsoft Envision România. Florin Popa, director B2B în cadrul Orange România: Cloud-ul şi soluţiile de securitate cibernetică vor avea creşteri mai mari anul acesta, faţă de 2021, mai ales în contextul actual

Autor: Alexandra Cepăreanu 29.05.2022

Principalele tehnologii adoptate şi anul acesta de companiile care vor să îşi continue planurile de digitalizare sunt cloud-ul şi soluţiile de securitate cibernetică, mai ales în contextul creat de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, dar şi de pandemia din ultimii doi ani, a spus Florin Popa, director B2B în cadrul Orange România, prezent în cadrul emisiunii speciale ZF Business Hi-Tech, dedicată evenimentului Microsoft Envision România.

„Anul acesta cloud-ul care va continua să rămână în zona de oportunitate principală în perioada următoare, împreună cu securitatea cibernetică. Vedem şi un trendul de creştere a soluţiilor de securitate, pe care le vedem din ce în ce mai prezente în piaţă. Cu siguranţă, anul acesta o să vedem creşteri chiar mai mari decât anul trecut, mai ales în urma evenimentelor de securitate pe care le vedem din ce în ce mai prezente”, a spus Florin Popa.
Astfel, cloud-ul a înregistrat creşteri de circa 25% de la un an la altul, a adăugat Florin Popa, spunând că în ultimele patru luni din anul 2022, creşterea adopţiei de cloud a fost de 29%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Cererea de cloud computing a crescut şi la nivel European, ajungând la 40% grad de penetrare, deci 40% din numărul de companii au folosit soluţii de cloud în 2021 în Europa, potrivit Eurostat, având o creştere de aproximativ 5%. În România, din păcate, acest procent este cu mult mai mic şi va fi necesar, probabil, să dublăm consumul de la an la an o bună bucată de timp de acum încolo, pentru a ne apropia de media europeană”, a explicat directorul B2B în cadrul Orange România.
El a adăugat că şi tehnologiile de tip Internet of Things (IoT) sau 5G au potenţial de creştere anul acesta.

„IoT este iar o zonă cu foarte mare potenţial. Şi dacă e să mă gândesc la o tehnologie din zona pe care o reprezint aş vorbi de potenţialul imens oferit de 5G - atât pentru soluţii de conectivitate clasică, fie că vorbim de conectivitate fixă sau mobilă, fie că vorbim de scenarii absolut noi, care au nevoie de latenţe mici.”

În ceea ce priveşte doar partea de securitate cibernetică, reprezentantul Orange România consideră că pe lângă investiţiile în soluţii de securitate cibernetică, companiile trebuie să investească şi în pregătirea angajaţilor.

„Pe primul loc aş pune conştientizarea şi trainingul angajaţilor deoarece, în continuare, peste 90% dintre breşe sunt cauzate de indisciplina angajaţilor. Deci trebuie să avem o politică de securitate la nivelul companiei, să facem tot timpul campanii de conştientizare a angajaţilor şi aceştia trebuie să aibă reguli clare, pe care să le respecte - de tipul să nu dea click pe link-uri necunoscute, să verifice legitimitatea unui mesaj pe care l-au primit, să nu instaleze aplicaţii pe dispozitive mobile sau pe calculatoare. Deci lucruri care pot părea banale şi foarte simple, dar care sunt prima barieră pe care o punem în calea atacurilor cibernetice.”

Pe parcursul anului 2021, numărul atacurilor cibernetice au crescut, astfel că, raportul anual Business Internet Security Report, realizat de Orange România, arată că doar atacurile de tip ransomware au înregistrat o creştere de 60%.

„Analizăm lunar peste 8 mil. de ameninţări de securitate, pe care le vedem în cadrul infrastructurilor de securitate ale clienţilor pe care îi protejăm. În ultimele 12 luni am blocat prin mai multe tipuri de atacuri care vizau clienţii din verticale de retail – care a fost cea mai atacată industrie anul trecut, cu aproape 30% din atacuri -, zona financiar bancară, zona companiilor de utilităţi, dar şi administraţia publică. În ultima vreme au fost foarte multe încercări de atacuri de tip DDoS, dar şi încercări de intruziune. Şi am blocat foarte multe atacuri de phishing prin email, dar am văzut şi încercări de clonare a site-urilor web”, a mai spus Florin Popa.

Mai mult detalii despre Microsoft Envision Romania, la acest link.

Ce a mai spus Florin Popa în cadrul emisiunii:

Odată cu trendurile asta pe care le vedem în toată lumea, de orientare către resursele locale, de localizare a soluţiilor, trend adus atât de pandemie, dar mai ales de războiul care a blocat lanţurile logistice şi aşa mai departe, este o oportunitate pentru România să se uite la cum poate să atragă resurse şi să creeze hub-uri de tehnologie în România, să creeze soluţii cu mai multă valoare adăugată, aplicaţii, poate producţie de înaltă tehnologie. Se vorbeşte foarte mult de criza microprocesoarelor şi de faptul că Uniunea Europeană doreşte să construiască facilităţi de producţie pentru aşa ceva. Trebuie să ne asigurăm că acestea vor fi localizate şi în România. Şi, în final, e clar că dacă vrem să fim cu adevărat competitivi ca ţară trebuie să devenim digitali, să fim în prima linie a celor care folosesc noile tehnologii de tip automatizarea proceselor, inteligenţa artificială şi aşa mai departe, pentru că nu avem cum să fim competitivi folosind tehnologii din secolul trecut.

Sunt câteva tendinţe care domină piaţa şi pe care le observăm, dar acestea sunt foarte mult influenţate de context, mai ales că venim după doi ani de incertitudini cauzate de pandemie. Iar această incertitudine a fost sporită de criza din Ucraina, iar toate aceste lucruri nu pot să nu îşi pună amprenta asupra mediului de business.

Una dintre cele mai importante tehnologii care au avut aderenţă în mediul de afaceri şi pe care o vedem că accelerează este cea care ajută la digitalizarea modului în care lucrăm şi colaborăm, iar pentru Orange asta se traduce în colaborarea cu Microsoft şi pachetul lor de servicii Microsoft 365 pentru care Orange a văzut creşteri de vânzări semnificative anul trecut. Şi sunt convins că soluţiile de productivitate şi colaborare la distanţă vor continua să se dezvolte într-un ritm susţinut şi anul acesta.

Ceea ce este o particularitate pentru anul trecut, vis-a-vis de cloud, este faptul că soluţiile de procesare şi stocare a datelor au accelerat în mod special şi am văzut aici o creştere mai mare decât cea venită din colocarea de echipamente fizice care, în anii trecuţi, reprezenta cea mai mare parte a soluţiilor furnizate. În altă ordine de idei, chiar şi soluţiile noastre de comunicaţii se mută în cloud, de exemplu vocea fixă sau virtualizarea constantă a call centerelor şi contact centerelor.

Sunt câţiva campioni, aş spune, care au continuat să crească şi în perioada pandemiei, şi să beneficieze de o accelerare a afacerii lor, datorită schimbării modelului de business. Aş sublinia industria de retail, care a avut o creştere accelerată datorită comerţului online. Comerţul online, în pandemie, a trebuit să se adapteze, dar a accelerat foarte puternic în ultimii doi ani. Industria de IT&C a crescut evident. Am văzut şi cifrele publicate de Ziarul Financiar, că industria a ajuns să aibă aproape 7% din PIB ca şi contribuţie, ceea ce este semnificativ. Iar verticala financiar bancară a crescut şi ea, dar a şi investit foarte mult în tehnologie. Toate aceste industrii s-au uitat foarte mult la cum îşi pot adapta modelul de business pentru a-şi servi mai bine clienţii, dar, în acelaşi timp, s-au uitat şi la ce tehnologii şi ce mutări trebuie să facă pentru a anticipa şi a putea să scaleze pe viitor. Şi aici mă refer în special la accelerarea virtualizării infrastructurilor - fie că vorbim de infrastructuri de reţea sau de infrastructuri de computing.

Mai ales în contextul în care se discută foarte mult despre banii europeni pe care noi am început deja să îi primim - prin PNRR, ne trebuie un plan de ţară. Cred că ne trebuie un plan naţional de digitalizare construit de autorităţi împreună cu mediul privat şi furnizorii de tehnologie şi care, din punctul meu de vedere, trebuie să înceapă cu educaţia. Dacă ar fi ca eu să decid mâine primul lucru pe care îl fac pentru digitalizare României aş începe cu un plan naţional de educaţie digitală, în paralel cu investiţiile în infrastructură şi soluţii digitale. Dar consider că trebuie să investim foarte mult în zona de educaţie şi trebuie să avem o abordare structurată în funcţie de fiecare segment pe care îl adresăm - fie că vorbim de educaţia digitală a copiilor, a profesorilor, a persoanelor vârstnice, fie că vorbim de administraţia publică sau de zonele defavorizate. Cred că nu putem să avem o Românie digitală fără să avem o populaţie educată digital, indiferent că vorbim de mediul privat, că vorbim de mediul instituţional. Cred că e inutil să investim în infrastructuri şi în soluţii înainte să avem oameni pregătiţi să le folosească. Dacă generaţia tânără cumva intrinsec se şcoleşte singură şi este foarte atrasă de digitalizare - am văzut şi sper că am învăţat cu toţii lecţiile din pandemie când am constatat că degeaba avem instrumente digitale dacă, spre exemplu, profesorii nu le pot folosi sau au o reţinere în a le folosi pentru că nimeni nu le-a arătat vreodată cum să le folosească -.

Ne trebuie conţinut adaptat digital pentru şcoala online, nu doar tablete, conexiuni şi aşa mai departe. Degeaba, spre exemplu, avem o administraţie publică digitalizată şi facem portalul online pentru cetăţeni - să acceseze documente şi aşa mai departe - dacă persoanele în vârstă nu vor ştii să le folosească. Am avut experienţa asta personal, părinţii mei voiau să acceseze un document al administraţiei locale online. Le-a fost foarte dificil, au trebuit să fie asistaţi. Gândiţi-vă că sunt astfel de persoane care nu pot fi asistate sau nu are cine să le ajute. De aceea cred că e foarte foarte important să facem acest program naţional de educaţie digitală, să ne înţelegem nevoile şi să le adresăm. Urmate sau dublate de investiţii de care avem nevoie atât în infrastructura de comunicaţii cât şi în cea de computing. Pentru comunicaţii consider că investitorii privaţi, toate aceste companii au făcut deja ce era de făcut. Avem în România cele mai bune reţele mobile şi fixe din Europa ca viteză şi ca acoperire, dar nu putem să mergem singuri în zonele care au rămas încă neacoperite cu internet de mare viteză - mă refer aici în special la zona rurală - şi cred că sunt suficiente fonduri publice, în special europene, pe care ar trebui împreună cu statul român să le accesăm pentru a reduce din acest decalaj. Deci să aducem internet de mare viteză şi în zona rurală.

La fel, se construieşte cloud-ul guvernamental. E foarte bine şi sunt absolut convins că toate investiţiile planificate prin PNRR în infrastructura digitală sunt mai mult decât binevenite şi avem nevoie de ele. Trebuie să ne asigurăm că ele sunt dublate şi de o educaţie a populaţiei şi a administraţiei pentru a le putea folosi.