Analiză. Trei direcţii pentru reindustrializarea României. Ce spun oamenii din industrie

1.   O direcţie principală este tranziţia către economia circulară, care reprezintă cel mai important pilon al sustenabilităţii industriei. Cred că şocurile recente ale războiului ruso-ucrainean şi ale pandemiei au demonstrat cât de importantă este industria pentru continentul european.

2.   În ceea ce priveşte industria siderurgică, dacă vrem să adoptăm decarbonizarea, trebuie să renunţăm la exportul de fier vechi, deoarece acesta este o resursă reciclabilă deosebit de valoroasă. Astăzi, UE exportă peste 20 de milioane de tone de fier vechi şi importă materiale cu un nivel ridicat de emisii poluante.

3.   De asemenea, cred că UE ar trebui să acţioneze cu mai multă mândrie şi să introducă o măsură similară cu cea luată de SUA prin planul “Buy American”. Acest lucru ar contribui semnificativ la dezvoltarea sectorului industrial al UE şi la crearea de locuri de muncă.

„Trebuie să renunţăm la exportul de fier vechi, deoarece acesta este o resursă reciclabilă deosebit de valoroasă“

Liviu Stoleru, CEO al ROCA Industry

1.   În primul rând sectorul privat are de dus această “provocare”. Pentru că acolo se găsesc oamenii cu viziune, competenţele tehnice şi, nu în ultimul rând, sursele iniţiale de finanţare. Dar autorităţile publice trebuie să înţeleagă că, fără asumarea unui rol determinant în construcţia şi protecţia unui ecosistem favorabil acestui gen de proiect de ţară, este greu de crezut că mediul privat va prelua exclusiv povara investiţiilor uriaşe şi riscurile aferente.

2.   Consider că autorităţile ar trebui să acorde atenţie următoarelor aspecte: crearea contextului financiar şi fiscal favorabil acestor proiecte; actualizarea elementelor din legi care să ducă la scurtarea timpilor de implementare a unor investiţii cu adevărat semnificative (în prezent o investiţie greenfield majoră poate să dureze între 3 şi 4 ani); instituirea unui mecanism de control al produselor scoase pe piaţă de către orice jucător, cu scopul de a-i elimina pe cei care eludează regulile (produse care nu respectă cu adevărat normativele prevăzute de legislaţia în construcţii); acordarea unor avantaje competitive celor care au ales să investească milioane sau zeci de milioane de euro în tehnologii noi, mult mai puţin poluante, mult mai productive şi care vor duce la apariţia unor produse inovative şi ultra-performante. Această disciplină lipseşte cu adevărat în industria materialelor de construcţii.

3.   De asemenea, este nevoie de o susţinere intensă pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare, atât prin implicarea sectorului privat, cât şi prin coresponsabilizarea statului; precum şi de revitalizarea domeniului academic profesional, fundamentat pe principii de leadership, inovaţie şi excelenţă în meserie.

Grigore Horoi, preşedintele Agricolă Bacău

1.   Prima direcţie, în opinia mea, este că România să crească producţia agricolă primară. Ar trebui să fie proiecte care să susţină procesarea materiei prime realizată de această industrie, de agricultură.

2.   A două este industria energetică – dacă ne conformăm programului european, resursele fosile oricum se vor epuiza într-un orizont de timp şi dacă suntem responsabili trebuie să transformăm această industrie.

3.   Dezvoltarea IT-ului să respirăm un aer bun, să bem o apă potrivită şi să avem o minte sclipitoare.

Cosmin Pătroiu, CEO al TeraSteel

1.   Investiţii constante în dezvoltarea companiilor private producătoare care  performează în domeniile lor de activitate. Când vorbim de investiţii în dezvoltare vorbim de susţinerea de proiecte ce implică noi unităţi de producţie, noi tehnologii digitale sau produse cu valoare adăugată pentru economie şi proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

2.   Interconectarea ministerelor economiei, energiei, transporturilor şi infrastructurii, agriculturii şi dezvoltării rurale, cercetării, inovării şi digitalizării în scopul dezvoltării unui plan unitar şi coerent în ceea ce priveşte integrarea accelerată de resurse în ceea ce înseamnă producţie românească.

3.   Crearea în cadru oficial a unor echipe de lucru formate din reprezentanţi ai administraţiei centrale şi reprezentanţi ai mediului privat (top 5 companii private) din principalele industrii, cu obiective concrete de dezvoltare pe fiecare segment. Doar acţionând sinergic vom putea face tranziţia de la o piaţă de consum către un pol de producţie strategic la nivel european.

Ştefan Cherciu, proprietarul Casa Noastră

1.   Netaxarea profitului reinvestit să fie extinsă şi pentru clădiri, utilităţi, infrastructură, nu doar pentru utilaje, cum este acum.

2.   Alte facilităţi fiscale pentru capitalizarea companiilor.

3.   Reduceri de taxe pentru angajaţi.