Florin Spătaru, ministrul economiei: României îi lipseşte acest “single point of contact”, când un investitor vine şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară atunci decizia trenează

“Cred că României îi lipseşte acest  “single point of contact”, în momentul în care vine un investitor şi bate la 15 uşi fără să aibă o concluzie clară decizia trenează şi atunci  se orientează acest investitor.  Poate să bată la alte uşi. Este o bătălie internă la nivelul UE pentru relocarea acestor investitori”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei la evenimentul ZF “Reindustrializarea României. 2022, momentul adevărului. Ce facem cu industria?”

El a mai spus că pe lista ministerului “avem cel puţin un investitor mare  care îşi va declara opţiunea, suntem în discuţii cu mai multe companii, discutăm în mod regulat de solicitări de informare privind potenţiale investiţii, ne  uităm la posibilitatea de relocare nu doar din Ucraina, Belarus şi  Rusia dar la fenomenul mare de relocare inclusiv din zona asiatică. În domeniul semiconductorilor am iniţiat această discuţie, există un proiect de 500 de mil euro, suntem în discuţii cu jucătorii mari europeni şi non europeni pentru a atrage un investitor mare. Industria auto este unul din pilonii principali ai industriei româneşti. Au fost programe în domeniul bateriilor şi pe micro electronică, primul program l-am ratat”

Reindustrializarea este o prioritate şi o oportunitate, vedem o întrerupere a lanţurilor de aprovizionare, vedem că  UE şi-a setat anumite obiective, dezvoltare sustenabilă, energie verde, producţie, nu poţi să dezvolţi aceste lanţuri de aprovizionare când te bazezi pe achiziţia de materii prime dintr-o zonă care nu funcţionează după aceste principii. Am iniţiat împreună cu ataşaţii economici din ambasade această comunicare pentru a atrage investiţii mari. Un investitor mare atrage zeci, sute, mii de investitori mici, acest factor de multiplicare este esenţial în dezvoltarea industrială a României. Sprijinirea unor astfel de investitori este posibilă cu condiţia de-a crea factorul de multiplicare, statul nu face decât să finanţeze o investiţie majoră având venituri prin acest factor de multiplicare, a mai spus ministrul.

Multe state au creat o cursă a finanţărilor, asigurând linii de finanţare pentru anumite direcţii. România are capabilitatea de-a veni cu un plan customizat pentru fiercare investitor, să găsim soluţii pentru anumite direcţii, aceasta poate deveni mai atractivă decât o soluţie generică, a mai spus el.

"Cred că industria IT, cu toate componentele pe care le conţine este un sector în care trebuie să ne concentrăm. În 2022 industria arată diferit faţă de 1990, avem alte componente care duc la asigurarea produselor pe care le consumăm în fiecare zi. Noi am venit cu această zonă, cu zona conţinutului  digital, a industriei de înaltă tehnologie, ce trebuie să fie dezvoltată", a mai adăugat el.

Ministrul a mai spus că România are o istorie industrială, în anii ’70-‘80 România a investit mult în capacilităţi în sectorul industrial, adaptată la beneficiarii pe care îi avem. "Toată industria s-a creat ţinând cont de utilizatorul final. Ce am făcut din 1990 încoace? Am exploatat aceste capabilităţi, cu un program de retehnologizare dat de companiile private ce au preluat aceste unităţi, dar care nu mai sunt suficiente pentru că intrăm într-o tranziţie industrială. Reindustrailizarea are alte principii la bază, este un moment propice pentru marea majoritate a economiilor europene de-a se reinventa, de –a veni cu sectoare noi de activitate care să asigure această zonă. Noi de la Ministerul Economiei spunem că vrem să facem reindustrializarea României, o reindustrializare după 30 de ani, după ce am distrus capacităţile. România are capabilităţi de dezvoltare în cercetare inovare de care nu prea vorbim, aceste capabilităţi asigură oportunitatea de dezvoltare industrială ulterioară, cam aşa ar trebui să privim industria în acest moment. Ştim clar că industria în sine are nevoie de o bază stabilă, adică materii prime de bază pe care trebuie să le asigurăm, poate o facem făcând această tranziţie tehnologică în industria chimică, a oţelului, să exploităm materiile prime pentru a putea asigura baza stabilă a dezvoltării ulterioare. România poate oferi multe lucruri, suntem o ţară stabilă energetic, cu rezerve importante în categoria celor 137 materii critice, România poate asigura o bună parte din ele. În 20 de ani nu am făcut decât să închidem mine (…). Nu poţi să vii să spui că de mâine deschizi mina “X” ca ai resurse, trebuie să vezi care sunt grupurile ţintă, interesele lor"

Acesta este principiul care ar trebui să guverneze şi pe care îl promovăm, discutând cu Comisia Europeană şi operatorii din acest domeniu, vom veni cu o propunere care să acopere aceste nevoi, a adăugat el.