ZF Agropower. Vasile Datcu, preşedinte, Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila: În amenajarea Nămoloasa – Măxineni, unde avem o suprafaţă de irigat de 20.000 ha, udăm 6-8 ore/zi şi aşteptăm 6-8 ore să se încarce pompele, căci nu are debit Siretul

Autor: Florentina Niţu 02.06.2022

Antreprenorul în vârstă de 73 de ani, cu o experienţă de 25 de ani în agrobusiness, consideră că un proiect care necesită investiţii urgente este canalul Bărăgan – Siret.

Amplul sistem de irigaţii din judeţul Brăila, făcut în anii ’60-’80, necesită noi investiţii. În amenajarea Nămoloasa – Măxineni, unde este o supra­faţă de irigat de circa 20.000 de hectare, nu se poate iriga decât 6-8 ore/zi, pentru că apa vine din Siret, iar râul nu are un debit prea mare, astfel că proiectul care prevede crearea canalului Bărăgan – Siret ar trebui să devină o investiţie prioritară, consideră Vasile Datcu, preşedinte Asociaţia Producătorilor Agricoli din Brăila. El a fost prezent în ca­drul emisiunii ZF Agropower.

„Noi cei care irigăm tere­nurile prin infrastructura naţio­nală de irigaţii, în amenajarea Nămoloasa – Măxineni din Brăila, nu prea avem apă pentru irigaţii, pentru că apa vine din Siret şi nu din Dunăre şi acum are debit scăzut Siretul, iar pompele se dezamorsează. Măcar vine apă pe Siret, vorba lui Sadoveanu. Într-o săptă­mâ­nă, în amenajarea care ar trebui să irige circa 20.000 de hectare aveam prea puţină apă.“

„Pompele funcţionează 6-8 ore, apoi aşteptam 6-8 ore să se încarce din nou pompele şi să irigăm, în condiţiile în care noi avem un aport pluviometric de 80 litri/mp de apă în sol şi nu a mai plouat serios din august”, a apus Vasile Datcu.

În acest an, în judeţul Brăila a fost contractată o suprafaţă de 250.000 de hectare pentru a fi irigată prin infrastructura naţională, conform datelor de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. În amenajarea Nămoloasa Măxineni se pot iriga 29.928 de hectare, iar pentru anul 2022 au fost contractate 20.827 de hectare pentru irigaţii, potrivit aceleaşi surse.

Datcu menţionează că amenajarea din Brăila este singura din ţară care ia apă din Siret, celelalte luând din Dunăre, însă problema primordială a tuturor amenajărilor din ţară este că apa vine de la deal la vale şi nu invers, astfel că este mai greu şi mai scump să irigi.

„Nu putem să folosim infrastructura acesta decât pentru a iriga pe prima treaptă şi a doua, pentru că după treapta a treia sunt costuri enorme şi într-adevăr este mai ieftină berea decât apa. Acum, toată lumea spune că dă subvenţie guvernul, dar cât? Sunt costuri enorme şi aşteptam de la stat bani, când statul suntem noi, însă ne lipseşte educaţia”, a mai spus Datcu.

Vasile Datcu, administratorul Midagra Invest, în vârstă de 73 de ani, lucrează de 25 de ani în agrobusiness, după ce a lăsat în urmă cariera de navigator. El are o fermă care cultivă 350 de hectare cu cereale în localitatea Măxineni, pe care le irigă în totalitate, iar anterior lucra 2.500 de hectare, însă lipsa umidităţii din sol l-a făcut să regândească strategia de business.

„Putem să găsim soluţii şi una dintre ele este să terminăm canalul Siret – Bărăgan, un proiect care prevede retenţia apei în amonte. A fost început, dar mai are nevoie de investiţii. În ceea ce priveşte costurile cu irigatul, dacă acum zece ani mă costa aproximativ 200 de lei metrul cub de apă pentru irigaţii pentru treapta întâi şi 1.500 de lei pentru treapta a cincea, acum nu ştiu cât costă, pentru că sunt subvenţionate de stat şi mi-e teamă să întreb, căci până la vârsta mea am învăţat că cele mai scumpe lucruri sunt cele primite gratis. Sunt costuri pe care toată societatea şi le asumă, dar multă lume nu are educaţie financiară”, a mai spus Datcu. În România sunt şapte trepte de irigaţii.

Construirea Canalului Siret-Bărăgan pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu a început în 1987 şi în ultimii ani au existat mai multe planuri eşuate de continuare a investiţiei. PNRR era una dintre sursele potenţiale de investiţii, necesitând o sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, însă România nu a primit aceşti bani. Actualul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat în urmă cu câteva zile că investiţiile în irigaţii sunt necesre şi PNRR trebuie modificat pentru a primi bani pentru ele. Canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri, iar el va asigura apa pentru irigaţii în Bărăgan.

În ceea ce priveşte acest an agricol, Vasile Datcu afirmă că este primul an cu provocări noi şi surprinzătoare şi nu poţi face evaluări de situaţie.

„Indiscutabil, orice criză este o condiţie fundamentală a progresului. Cine nu are crize, nu progresează. Tipul acesta de criză este întradevăr nefericit, cu războiul din Ucraina, preţuri mari la îngrăşăminte şi inputuri, materii prime mai scumpe, transport mai scump şi mai greoi şi lipsa apei, dar cine este creativ şi are imaginaţia bogată are un prilej excepţional să-şi arate talentul. Filosofii spuneau că orice criză, în general conflict armat, te duce cu 50 de ani înapoi şi te aruncă cu 100 de ani înainte. Avem o şansă să ne revigoram, dar asta ţine de noi”, a precizat Datcu.