Gen Z. Vlad Gheorghe, Horváth: În 2008, procentul celor sub 24 de ani în piaţa muncii era de 15%. Acum este de numai 9%. Cifrele sunt dramatice şi oglindesc depopularea României

Ca etică a muncii, Gen Z depăşeşte orice altă generaţie, nivelul de pregătire fiind la rândul său mult mai ridicat faţă de cel al cohortelor anterioare ♦ Există însă un revers al medaliei ♦ Din punct de vedere cantitativ, membrii Gen Z au o pondere tot mai scăzută în piaţa forţei de muncă, efect direct al depopulării masive cu care se confruntă România.

„Din păcate, în ceea ce priveşte aspectul cantitativ, situaţia nu este foarte fericită“, spune Vlad Gheorghe, principal în cadrul companiei de consultanţă Horváth. „Comparând procentul de tineri sub 24 de ani pe care îl aveam în 2008, când mi-am început cariera profesională, după facultate, cu acelaşi procent în 2021, aş trage un mare semnal de alarmă: în 2008 era de aproximativ 15% (aproape 800 de mii de angajaţi), în timp ce în 2021 este de aproximativ 9% (cam 460 mii).“

Vlad Gheorghe mai spune că mai sunt aproximativ un milion de români cu vârste cuprinse între 15 şi 20 de ani şi dacă se păstrează o medie de participare la forţa de muncă de aproximativ 60%, probabil că încă 600.000 se vor adăuga angajaţilor din Generaţia Z.

„Cifrele sunt dramatice, dacă ne uităm la trecut, şi prezintă foarte bine trendul de depopulare a României. Mă aştept, totuşi, ca în următorii ani să începem să vedem din ce în ce mai mulţi angajaţi străini în România, ceea ce observăm deja în oraşele mai dezvoltate ale ţării.“ Pe de altă parte, în ciuda provocărilor „cantitative“ pe care le ridică această generaţie, Vlad Gheorghe menţionează un avantaj competitiv semnificativ. „Aş remarca şi un aspect pozitiv: în 2008, puţin peste 5% din angajaţii tineri aveau studii superioare, în timp ce în 2021 vorbim de 10%. Pot spune că, în activitatea mea, observ aproape zilnic această diferenţă calitativă între cele două generaţii.“