Ajută refugiaţii ucraineni la dezamorsarea bombei demografice din Europa de Est şi la rezolvarea crizei de forţă de muncă? Nu prea, dar unde sunt mulţi şi rămân mai mult, ajută la creşterea economică

În 2015, când aproape 1,5 milioane de persoane, cele mai multe din Siria devastată de război, au luat cu asalt graniţele Uniunii Europene, s-a vorbit de o criză a refugiaţilor. A fost mai degrabă o criză cu rădăcini politice pentru că până la urmă marea majoritate a imigranţilor au fost primiţi în Germania, o economie mare, cu o populaţie mare dar care îmbătrâneşte rapid şi care se confruntă cu deficite de forţă de muncă. În câţiva ani, Germania s-a văzut din nou în situaţia de a avea nevoie de străini. Acum, războiul din Ucraina a pus pe drumuri milioane de ucraineni. Polonia singură a primit peste un milion. Mult mai mulţi au tranzitat-o. Germania se apropie de 800.000. Cele două ţări se băteau şi înainte de invazia rusă pentru forţa de muncă ucraineană. Dar acum este vorba de altceva.

Ucrainenii goniţi de război, în cea mai mare parte femei şi copii, preferă aceste ţări pentru refugiu pentru acolo găsesc cele mai multe oportunităţi. Este un teren cunoscut pentru că mulţi ucraineni munceau sau trăiau acolo şi înainte de război. Spre comparaţie, în România au rămas de 13 ori mai puţini ucraineni decât în Polonia, potrivit datelor ONU. În Ungaria s-au oprit de aproape patru ori mai puţini decât în România. Guvernul de la Budapesta se plânge că, raportat la populaţie, se confruntă cu cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni din UE, aşa că a cerut bani pentru a trece şi peste această „criză“. Bani de la UE a cerut şi Polonia. Doar că guvernul ungar a uitat să menţioneze că mulţi dintre nou-veniţi îşi continuă drumul spre, de exemplu, Germania şi nu rămân în Ungaria. După criteriul numărului de persoane care-i trec graniţa raportat la populaţie, Republica Moldova este copleşită.

Pe polonezi nu pare să-i deranjeze fluxul de ucraineni. Şi nici pe germani. De la izbucnirea războiului, peste 160.000 de cetăţeni ucraineni îşi găsiseră de muncă în Polonia, potrivit cotidianului Rzeczpospolita, 60.000 doar luna trecută.

Guvernul de la Varşovia a înlesnit accesul noilor veniţi la piaţa muncii. Însă jumătate din noii angajaţi fac munci simple. Doar 18% dintre ei fac muncă de birou, au funcţii de specialişti sau tehnicieni. Cei mai mulţi lucrează în servicii şi industrie. Problema, spun specialiştii, este că 75% dintre ucrainenii angajaţi sunt femei, cele mai multe necalificate sau care nu ştiu poloneza. Este un influx masiv de populaţie, dar care, probabil, nu va rămâne. De aceea, scenariile de bază prevăd că imigranţii ucraineni vor da pe termen lung un impuls creşterii economice, dar nu vor ajuta la rezolvarea problemelor demografice.

Ucrainenii ajută de mult timp economia poloneză, cea mai mare din regiune. Înainte de război, unele estimări vorbeau de până la 2 milioane de cetăţeni ucraineni care muncesc sau trăiesc în Polonia, care astfel a simţit mai atenuat criza de forţă de muncă din regiune. Mulţi ucraineni făceau muncile sezoniere din agricultură sau erau angajaţi în construcţii şi transporturi. Dar odată cu venirea războiului, bărbaţii au plecat la ei în ţară.

Cu sau fără loc de muncă, refugiaţii contribuie la creşterea economică.

Pentru că au nevoie de haine şi alimente, vânzările de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte au crescut cu 42% în martie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, şi au explodat cu 121% în aprilie, arată statistica oficială. Este impulsionat, astfel, consumul, de mult timp principalul motor de creştere economică, şi este temperat şocul produs de inflaţie asupra cheltuielilor, notează intellinews.com. Dar aceste efecte pozitive vor fi doar temporare dacă refugiaţii nu se angajează. A angaja o mamă este mai compliat pentru că ea trebuie să-i găsească copilului un loc de stat cât timp munceşte. Este nevoie de acces la creşe, grădiniţe şi şcoli, dar şi la locuinţe. O treime din refugiaţi sunt copii. Sondajele arată că până la o treime din refugiaţii ucraineni din Polonia intenţionează să rămână acolo permanent.

Înainte de război, ucrainenii reprezentau 11% din forţa de muncă din construcţii şi 13% din cea din transport. Acum, specialiştii spun că de fluxul de noi veniţi pot beneficia cel mai mult sectorul de sănătate (Polonia are cel mai mic număr de doctori raportat la populaţie din UE), protecţie socială, turism, restaurante, hoteluri şi industria înfrumuseţării.

Şi în Ungaria, înainte de război, apăruseră comunităţi de muncitori ucraineni în jurul fabricilor, dar nu la nivelul din Polonia „ cam 54.000 în total. Guvernul a preferat la început ucraineni de etnie maghiară. Războiul a venit, iar forţa de muncă ucraineană din producţie este în pericol. Cum piaţa muncii din această ţară are nevoie în special de bărbaţi, doar o foarte mică parte din refugiaţii ucraineni şi-au găsit de lucru în Ungaria. Guvernul a asigurat că va ajuta companiile şi  firmele care îi angajează pe noii veniţi. Angajatorii de acolo recunosc că o mare parte din imigranţi sunt doar în trecere spre Occident. Pe piaţa muncii este un deficit de 100.000 de muncitori.

Cehia se confruntă cu o penurie cronică de forţă de muncă. Are cea mai scăzută rată a şomajului din UE şi 360.000 de posturi vacante, la 250.000 de şomeri. De asemenea, circa 360.000 de refugiaţi ucraineni au rămas în această ţară. Potrivit cifrelor oficiale, până la mijlocul lunii trecute, 50.000 dintre ei s-au angajat. Înainte de război, aproape 200.000 de ucraineni munceau şi locuiau în Cehia. Dar după invazie, 10% dintre bărbaţi au plecat să se lupte cu ruşii. Guvernul a propus ca aceia care nu muncesc să nu mai primească ajutoare financiare.