ZF Agropower. România poate echilibra balanţa alimentară dacă fermierii primesc subvenţii egale cu cele din Vest, se fac mai multe investiţii în zootehnie şi creşte volumul exporturilor de alimente „made in Ro“
România a importat anul trecut produse alimentare de 5 miliarde de euro şi a exportat de 1,6 mld. euro. Dezechilibre uriaşe sunt la legume şi fructe, la dulciuri, lactate şi carne.
Importurile pentru principalele produse alimentare, cum sunt carnea, lactatele, produsele pe bază de cereale, zahărul, uleiul vegetal, fructele şi legumele, au crescut cu aproape 500 de milioane de euro în 2021 faţă de anul 2020, ajungând la 4,97 de miliarde de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Mai mult, exporturile au fost de trei ori mai mici decât importurile acestor produse anul trecut.
Cele mai mari importuri au fost de carne şi organe comestibile, în valoare de 976 milioane de euro, urmate de cele de fructe, în valoare de 764 de milioane de euro şi cele de lapte şi produse lactate, ouă şi miere naturală, în valoare de 753 de milioane de euro, conform datelor statistice.
„Marea parte de importuri de carne care a fost făcută de industria de procesare a cărnii a constituit-o carnea de porc. (...) Începând cu anul 2017 ne confruntăm cu pesta porcină africană, din cauza căreia fermierii au fost nevoiţi să omoare peste
1 milion de porci. Conform statisticilor am adus 540.000 tone de carne de porc în ţară anul trecut, mai mult cu 20% decât 2020 şi dacă ne raportăm la producţia internă, aceasta a scăzut cu 20%“, a spus Dana Tănase, director executiv a Asociaţiei Române a Cărnii, prezentă în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al ZF susţinut de Banca Transilvania.
Astfel, ea crede că prima măsură pe care ar trebui să o ia statul pentru a readuce la viaţă producţia este să eradicheze pesta porcină şi să stimuleze investiţiile în ferme de reproducţie a porcinelor.
Tănase a mai adăugat că HoReCa a fost interesată în ultimul an şi de carnea de raţă, pentru care România nu are abatoare şi importă, în special, din Ungaria, dar a fost o cerere în creştere şi pentru carnea de peşte, calamar ori fructe de mare din Grecia şi Spania sau Ecuador.
Datele statistice arată că România a importat preparate din carne şi peşte de 258 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 52 de milioane de euro faţă de anul precedent.
„Avem cea mai vastă reţea hidrografică din Europa şi cumpărăm peste 200.000 tone de peşte.
„Eram al treilea exporator de peşte din Europa după Rusia şi Germania, iar acum suntem unul dintre cei mai mari importatori, pentru că s-au vândut cotele de pescuit“, a explicat Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Astfel, reprezentanţii din industria agro-alimentară au spus în cadrul emisiunii ZF Agropower că pentru a reduce dependenţa de produse alimentare din import, România ar trebui să dirijeze investiţiile spre zootehnie şi fermierii să primească subvenţii egale cu cele din Vestul Europei, pentru a crea produse la preţuri competitive, pentru care să existe o cerere mai mare.
„Trebuie construite complexe zootehnice dacă vrem producţie, dar politica statului este minoră ca viziune. Profitul trebuie să-l facă agentul economic şi să investească şi situatia e dramatică pentru că sunt mai multe locuri de muncă decât candidaţi. Trebuie făcută strategia în funcţie de consumul statal. (…) Am cerut să văd strategiile de dezvoltare până în 2050 şi nu există aşa ceva“, a menţionat Nicu Vasile.
Mircea Todoran, acţionar al Mirdatod Prod, care pune pe piaţă brandul Telemea de Ibăneşti, consideră că fermierii români ar trebui să primească subvenţii la acelaşi nivel cu cele din Vest şi să fie impulsionate exporturile de produse alimentare româneşti, ca să se echilibreze balanţa comercială, având în vedere că anul trecut, importurile de lapte şi produse lactate, ouă şi miere naturală au fost de 3,3 ori mai mari decât exporturile, în contextul în care şi şeptelul de bovine a fost în scădere.
„În piaţa laptelui este nevoie de investiţii de 2-3 ani în construirea unor ferme, ameliorarea raselor de vaci de lapte, găsirea genetici bune şi conformarea la UE. În plus, cercetarea, care necesită investiţii, ne-ar ajuta să creştem, să ne dezvoltăm“, a precizat Todoran. El susţine căfabricile Mirdatod, două la număr, nu lucrează la capacitatea maximă, pentru că gaseşte mai greu materie primă românească şi cererea din afara ţării pentru lactate încă e scăzută.
„Am o fabrica de lapte în zonă, poate produce 80.000 litrii de lapte, însă produce doar 30.000 de litrii, pentru că nu există materie prima în zonă“, a precizat Nicu Vasile, care deţine ferma Profarma Holding din Fundulea şi lucrează circa 1.000 de hectare.
Dana Tănase, director executiv, Asociaţia Română a Cărnii:
Creşterea importurilor de carne de peşte se datoarează şi modificării gustului consumatorului român, pentru că am observant că importăm calamar şi fructe de mare din Grecia şi Spania sau Ecuador, care nu se consumau atât de mult înainte.
Nicu Vasile, preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România:
Am o fabrică de lapte în zonă, poate produce 80.000 litri de lapte, însă produce doar 30.000 de litri, pentru că nu există materie prima în zonă.
Mircea Todoran, acţionar, Mirdatod Prod:
În piaţa laptelui este nevoie de investiţii de 2-3 ani în construirea unor ferme.