Construcţiile şi turismul - printre motoarele importante ale dezvoltării

Autor: Laurenţiu Ţăranu, Port Shiping and Engineering 14.06.2022

România a reuşit o creştere economică solidă în primul trimestru, care a surprins plăcut pe toată lumea.

„PIB-ul  a crescut în primul trimestru al anului, dând peste cap toate prognozele analiştilor, care se aşteptau la o scădere economică, discutând despre intrarea într-o perioadă de recesiune.

Potrivit INS, România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce, comparativ cu ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%.” (sursa: https://www.zf.ro/eveniment/datele-pib-t1-2022-posibil-toata-elita-economica-inselat-privinta-20838174 ).

 

Dacă s-ar fi uitat mai cu atenţie la ceea ce se întâmplă cu adevărat în piaţă, poate „elita economică românească” ar fi observat un fenomen, care a devenit una dintre marile explicaţii ale acestei creşteri: faptul că macaralele s-au mişcat pe şantiere mai intens ca niciodată, sfidând ameţitoarele scumpiri din domeniul materialelor de construcţie.

În perioada 1.I-31.III.2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de perioada 1.I-31.III.2021 ca serie brută cu 6,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,1%.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/indici_constr03r22.pdf

 

Iar dacă şantierele din construcţii lucrau la foc intens, nu era oare normal să avem creştere economică? Da, în ultimii ani, construcţiile au devenit unul dintre motoarele de dezvoltare a ţării.

Ponderea construcţiilor în ansamblul creşterii economice a devenit importantă, iar şantierele pline şi pulsând de activitate au devenit o obişnuinţă pentru români. Cu alte cuvinte recesiune o să fie atunci când macaralele se vor opri şi când zgomotele şantierelor se vor atenua. Aşa că ceea ce ar trebui să ne sperie cu adevărat ar fi liniştea de pe şantiere, nu zvonurile din presă.

Într-adevăr, dacă ne uităm la datele Eurostat o să vedem că România a avut, în primul trimestru al acestui an, a treia cea mai mare creştere în acestă industrie (+9,5%), de trei ori mai mare decât rata de creştere pe întreaga Uniune Europeană:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/14636044/4-19052022-AP-EN.pdf/d279b782-95ad-2f43-b95b-93d4609709b2?t=1652883139534

 

Avem, în construcţii, o creştere dublă faţă de Germania şi cvadruplă faţă de Franţa. Şi asta în condiţiile în care Spania marchează o contracţie în acest sector, iar Italia păstrează confidenţiale datele. Iată, deci, că nu trebuie neapărat să ne mai mire creşterea noastră.

Dar ar mai trebui adăugat ceva important: creşterea medie din domeniul construcţiilor se datorează exclusiv investitorilor privaţi, care au raportat creşteri de 21% la clădirile rezidenţiale şi de 16% la construcţiile nerezidenţiale (în special clădiri de birouri). Statul în schimb, responsabil de lucrările inginereşti, a marcat o scădere cu aproape 12% în partea sa de activitate.

Sigur că acest dezechilibru nu este chiar ceea ce avem nevoie, pentru că lucrările inginereşti înseamnă, în primul rând, drumuri, căi ferate, alimentare cu apă şi canalizare, infrastructura de transport şi distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice. Iar lipsa unei infrastructuri corespunzătoare nu face decât să complice viaţa tuturor pentru că degeaba construieşti un cartier sau un ansamblu, dacă nu ai drumuri de acces corespunzătoare, dacă nu ai alimentare cu utilităţile importante şi dacă nu ai o dimensionare corectă a reţelei electrice. Tocmai de aceea este de admirat forţa cu care antreprenorii din construcţii împing, de multe ori forţează, statul să se mişte mai repede, să-şi facă partea de treabă la timp.

Un alt indicator important este acela că investiţiile în noi spaţii de cazare în destinaţiile turistice tradiţionale (în primul rând litoralul românesc) au reprezentat un segment important al acestei creşteri. Iarăşi statisticile le-au dat dreptate celor care au investit, în perioada pandemiei, în construirea de noi hoteluri sau blocuri de apartamente în zonele preferate de vacanţă: România a avut, în 2021, a şaptea cea mai mare creştere a numărului de înoptări în Uniunea Europeană, cu un plus de peste 40% peste nivelul din 2020, an în care am avut o scădere de peste 30% faţă de 2019:

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220314-2

 

Mai simplu spus: noile investiţii de pe litoral şi de la munte au adus mai mulţi turişti în 2021 şi au contribuit la creşterea atractivităţii turismului intern.

Aceşti „mai mulţi turişti” au devenit un fenomen care îi obligă pe antreprenorii inteligenţi să investească în continuare în capacităţi de cazare şi de divertisment, generând o efervescenţă reală în staţiunile noastre şi aducând după sine re-descoperirea propriei ţări de  turiştii români, în paralel cu creşterea fluxului de străini care vizitează ţara noastră. Potenţialul de creştere al pieţei turistice este, încă, destul de important. În 2021, România a avut peste 20 de milioane de înoptări, al doilea an consecutiv când depăşim Ungaria (peste 16 milioane de înoptări) şi Bulgaria (peste 17 milioane de înoptări), dar suntem încă la o treime faţă de Polonia şi cu 50% sub Republica Cehă.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tourism_statistics_-_nights_spent_at_tourist_accommodation_establishments&stable=1#December_2021:_The_number_of_nights_spent_in_EU_tourist_accommodation_more_than_tripled_compared_with_December_2020

 

Dar turismul nu se reduce doar la hoteluri şi restaurante. Alături de acestea trebuie construite multe alte facilităţi, care să crească sumele cheltuite de turişti şi care să le completeze acestora experienţa turistică. Mare, plajă sau păduri montane poţi să admiri în multe colţuri ale Europei, dar, cu siguranţă, formele de distracţie adiacente vor particulariza fiecare piaţă. Suntem, din acest punct de vedere, la început de drum, dar lucrurile au început să se mişte. Depinde numai de noi să fructificăm momentul favorabil pe care îl avem şi să continuăm să ne extindem.

Evident că, pe măsură ce continuăm investiţiile în construcţii începem să resimţim din ce în ce mai acut lipsa personalului calificat. Deja nivelul salarizării creează oportunităţi de revenire pentru românii plecaţi din ţară, în contextul în care creşte şi numărul lucrătorilor extracomunitari.

Concluziile acestei analize sunt cât se poate de simple: deficitul de spaţii de cazare în hoteluri rămâne semnificativ: doar 16 milioane de înoptări în hoteluri, cu doar 1 milion peste micuţa Bulgarie. Evident că acest deficit trebuie compensat rapid, atât timp cât încă va mai rămâne interesul turiştilor pentru redescoperita Românie. Iată, aşadar premise excelente pentru o continuare a avântului investiţional în construcţii, cu deosebire în domeniul turistic. Mai ales că cele mai bune alegeri sunt cele clasice, în special litoralul.

Citiţi şi: CONSTRUCŢIILE ÎN TIMPUL PANDEMIEI. CIFRE ŞI TRENDURI