Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a ajuns în România, dar nu la Bucureşti, ci la Constanţa. Ucraina este bucuroasă de vizite externe la nivel înalt, dar ar fi mai bucuroasă să primească arme decât strângeri de mâini şi bătăi pe umeri

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a ajuns aseară în România, dar nu la Bucureşti, ci la Constanţa, acolo unde Franţa a instalat, după începutul războiului, o baterie de rachete sol-aer şi are un contingent de 500 de soldaţi. Acolo va veni astăzi şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care ieri a fost la o întâlnire la Bruxelles, care prefaţează summitul NATO din 29 iunie dedicat, limpede, războiului din Ucraina.

Presa occidentală susţine “pe surse” că liderii celor mai puternice ţări din UE – Germania, Italia, Franţa - plănuiesc o vizită comună la Kiev în semn de sprijin pentru independenţa Ucrainei. Potrivit unui parlamentar ucrainean, alături de cancelarul german, Olaf Scholz, de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, de premierul Italiei, Mario Draghi, va fi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Dar guvernele nu confirmă oficial. Potrivit postului de radio Europa Liberă, care citează, la rându-i, postul public de televiziune german ZDF, “guvernul de la Berlin nu a vrut să comenteze relatările din presă potrivit cărora cancelarul german s-ar pregăti să viziteze Ucraina joi (mâine - n. red.), împreună cu premierul italian Mario Draghi şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron”.

Doar că Macron după întâlnirea de azi de la Constanţa cu preşedintele Klaus Iohannis va merge la Chişinău şi atunci ar fi simplu să dea o fugă până la Kiev, acolo unde ar putea veni şi cancelarul german şi premierul Italiei şi preşedintele României. Niciun guvern din cele vizate nu confirmă o astfel ipoteză, iar minstrul român de externe, Bogdan Aurescu, a spus, la Digi24, că astfel de vizite nu se anunţă înainte, ci abia după ce le au fost făcute.

Făcute, nefăcute, Ucraina nu are nevoie de îmbrăţişări fraterne, ci de arme. Occidentul furnizează arme Ucrainei, dar nu suficiente pentru ca aceasta să reziste unei armate căreia nu-i pasă dacă omoară soldaţi sau civili - bombardează, deopotrivă, fără discernământ, şi unităţi militare şi blocuri de locuinţe.

Rezervele  de muniţie ale Ucrainei sunt aproape epuizate. Pentru a rezista, are nevoie de un sprijin puternic. Are nevoie de formidabile tancuri Gepard ale Germaniei, promise, dar nefurnizate. Are nevoie de bateriile de artilerie ale SUA sau ale Franţei. Franţa furnizează armament Ucrainei, dar gafele preşedintelui republicii care a susţinut că „Rusia nu trebuie umilită“ au şters de pe oglindă ajutorul important pe care Franţa îl acordă Ucrainei, spune FT.

În Germania, lucrurile nu sunt mai calme. Cancelarul este acuzat că tergiversează transferul de arme grele către Ucraina, iar opoziţia spune că această ezitare ştirbeşte reputaţia Germaniei. Reputaţia Germaniei este oricum ştirbită, pentru că Germania a dormit în pat cu duşmanul chiar şi după ce era clar că relaţia nu putea continua.

Lista cererilor Ucrainei este lungă - mii de tancuri, 1.000 de drone, sute de piese de artilerie. Cine i le oferă?

Acum „marile puteri“ cum li se spunea acum un secol, ar urma să meargă la Kiev şi să-l îmbrăţişeze pe preşedintele Ucrainei. Doar că el spune că nu are nevoie de pupici, ci de arme.