Silviu Statie, un corporatist care lucrează în domeniul informaticii, investeşte 600.000 euro într-o plantaţie ecologică de 6 hectare de nuc

Autor: Florentina Niţu 15.06.2022

Silviu Statie (32 ani), un corporatist care lucrează în domeniul informaticii, investeşte circa 600.000 euro într-o plantaţie ecologică de 6 hectare de nuc în localitatea Batăr din judeţul Bihor. Ulterior, are în plan să investească şi în ambalarea şi procesarea fructelor.

„Sunt corporatist, am făcut informatică şi am vrut să exprimentez ceva nou. Agricultura a fost prima direcţie, iar nucul a venit apoi, când m-am gândit în ce-aş putea să investesc. Valoarea proiectului este de aproximativ 600.000 de euro şi este cu co-finanţare europeană”, a spus Silviu Statie, fondator al companiei Silvestnuc.

El a afirmat că plantaţia ce a fost înfiinţată în sistem ecologic se întinde pe 6 hectare şi va intra pe rod peste 3-4 ani. Între timp, el susţine că planifică ambalarea şi procesarea fructelor şi urmăreşte pieţele de desfacere, având în vedere că acum este multă impredictibilitate şi variabile.

„Acum piaţa de nuc nu este atât de dezvoltată în Europa de Est şi nici în Europa de Vest nu e prea mare. Asia este principalul consumator şi atunci multe din nucile noatre pleacă la export, din ce am discutat cu alţi producători din România şi Republica Moldova, care au plantaţii mature”, a explicat Silviu Statie.

Astfel, cererea din pieţele externe pentru miezul de nucă ori batoanele de nucă au avut impact direct asupra piaţei româneşti a nucului, care a crescut în ultimii cinci ani, iar peste 100 de plantaţii de nuc au fost făcute cu finanţare din fonduri europene.

„Se deschid măsuri de sprijin din fonduri europene, dar eu dacă aş fi ştiut de la început în ce mă bag, nu aş mai lua-o de la capăt în România. Pe de o parte există sprijin financiar, dar după ce ai făcut pasul spre o investiţie, vin provocările. Principala problemă de care ne lovim este birocraţia”, a precizat Silviu Statie.

De altfel, el susţine că în ultimul timp l-au afectat scumpirile inputurilor agricole, în special al motorinei. Pentru înrăşăminte, având în vedere că plantaţia este ecologică, foloseşte mraniţă de la o fermă de vaci din zonă.

În calitate de angajat în domeniul informaticii, Statie susţine că sunt şanse mici să vorbim despre big data şi digitalizare în toate fermele româneşti până în 2030, pentru că fermierii sunt reticenţi şi afirmă că ştiu mai bine ce au de făcut decât noile tehnologii.

Acest articol face parte din campania editorială “Agricultura viitorului” realizată cu susţinerea Patria Bank.