Sustenabilitatea va deveni normă când o companie va căuta finanţare. IMM-urile trebuie să profite de expertiza companiilor mari

♦ În ceea ce priveşte finanţările, dincolo de cele pe care le poate susţine fiecare organizaţie în parte, Ministerul Mediului are şi el mai multe proiecte care ating acest subiect în PNRR.

Măsura în care o companie îndeplineşte sau nu standardele de sustenabilitate ar putea deveni un criteriu în funcţie de care să fie acordate finanţările pentru dezvoltare, fie ele rambursabile sau nerambursabile. Deşi această tranziţie presupune costuri, ele se vor reflecta mai târziu în rezultatele financiare ale companiilor, astfel că managerii şi antreprenorii nu ar trebui să se teamă să facă investiţii pentru a deveni sustenabile. Sunt concluziile speakerilor care au participat la videoconferinţa Finanţări europene pentru business sustenabil, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD - Groupe Société Générale.

„Sustenabilitatea este tendinţa care va fi criteriul principal, care va deveni norma la care ne vom raporta atunci când vom discuta despre finanţarea unor proiecte. Va deveni normă pentru jucătorii din economie atunci când vor participa la o licitaţie sau când vor fi selectaţi pentru anumite tranzacţii“, a spus Felix Daniliuc, directorul departamentului IMM din cadrul BRD - Groupe Société Générale.

Ţintele ambiţioase asumate în rapoartele de sustenabilitate au însă nevoie de o verificare, prin care să se stabilească fezabilitatea lor, însă în acest moment România nu are un asemenea organism.

„Sunt foarte importante rapoartele - fie că vorbim de cele de sustenabilitate sau rapoartele anuale ori diferite declaraţii ale administratorilor. Trebuie să apară informaţii cu privire la impactul asupra mediului, respectiv amprenta ecologică a companiei, nivelul şi intensitatea emisiilor, consumurile de apă, cantităţile de deşeuri care rezultă şi maniera în care sunt administrate“, a spus Iuliana Tiba, director mediu social şi finanţare cu impact pozitiv, la BRD - Groupe Société Générale.

În ceea ce priveşte finanţările, dincolo de cele pe care le poate susţine fiecare organizaţie în parte, Ministerul Mediului are şi el mai multe proiecte care ating acest subiect în PNRR.

„Studiile care deja există pe piaţă arată că organizaţiile, companiile care au implementat cel mai mult principiile ESG au o transparenţă foarte mare şi profituri financiare. Unul din miturile fundamentale este că toate aceste cheltuieli şi investiţii, în realitate, ar diminua profitul. Posibil să fie adevărat pe termen scurt. Însă, pe termen mediu şi lung, companiile acestea devin mult mai atractive pentru investitori“, a spus Victor Tărtăcuţă, director general în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Finanţări există şi prin Administraţia Fondului pentru Mediu, care derulează mai multe programe menite să facă businessurile mai eficiente.

„Avem foarte mult programe de mediu pentru UAT-uri, avem programele Rabla, care se ocupă fie de persoane fizice, fie de persoane juridice şi care vizează schimbarea parcului auto. Avem programe şi pentru clădiri, iar cel mai important program al nostru este cel cu fabricile de reciclare, prin care încercăm să suplinim un gol imens la nivel naţional“, a spus Andrei Antipa, vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

Furnizorul de servicii de mobilitate Autonom, unul dintre beneficiarii unei finanţări bancare pentru proiecte de sustenabilitate, a început să aprofundeze şi să-şi canalizeze atenţia către acest concept în urma unei discuţii cu un potenţial finanţator.

„Noi ne-am propus să facem un raport indermediar, simulând ce se întâmplă în zona financiară. Atât noi, la nivel intern, verificăm progresul faţă de obiective, cât şi consultanţii externi. I-aş invita pe toţi cei din companiile mici să fie curioşi, să vadă ce fac deja şi unde sunt şi să îmbunătăţească. Surse de finanţare există, sustenabilitatea este un mod de viaţă şi în business este o oportunitate“, a spus Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate la Autonom.

În contextul în care companiile, dar şi persoanele fizice înţeleg tot mai mult nevoia de a economisi şi de a fi sustenabili, businessurile de profil continuă să crească. Astfel, Pavel Stan, director de dezvoltare şi inovaţie la Simtel Team, companie care in­stalează echipamente fotovoltaice, estimează că piaţa de profil se va tripla în acest an.

„Anul trecut am instalat aproximativ 12 MW. Anul acesta avem semnat un target asumat spre BVB de 35 MW, care arată creşterea noastră ca putere de implementare, dar şi o dezvoltare semnificativă în piaţă“, a spus Pavel Stan.

O creştere agresivă se va vedea şi pe piaţa staţiilor de încărcare a maşinilor electrice. „În momentul de faţă, numărul de maşini electrice aproape se dublează de la an la an. Cota maşinilor electrice noi înmatriculate din totalul înmatriculărilor de anul trecut a depăşit 5-6% în România. Pentru anul acesta, preconizăm că ne vom apropia de 10% din totalul maşinilor noi înmatriculate în România electrice sau hibrid. Direcţia este clar către un mod transport sustenabil“, a spus Alexandru Teodorescu, acţionar la Renovatio, companie care instalează staţii de încărcare a maşinilor electrice.

Dacă la nivel internaţional se discută deja despre crearea de standarde internaţionale legate de impactul asupra mediului, asupra societăţii şi asupra modului de guvernanţă, în România abia se fac primii paşi în domeniul sustenabilităţii.

„Pentru a evalua cât de sustenabilă este o anumită activitate, standardizăm criterii definite pe diverse domenii de activitate -construcţii, telecomunicaţii, producţia agroalimentară. Aplicarea standardelor este benefică pentru consumator, dar ea se face pentru persoana juridică, cea care desfăşoară o activitate industrială sau comercială“, a spus Iuliana Chilea, director general la Organismul Naţional de Standardizare (ASRO).

În condiţiile în care companiile ce fac parte din grupuri multinaţionale au mai multă expertiză şi mai multe resurse pentru a aplica principiile de sustenabilitate, IMM-urile nu pot decât să se inspire din activitatea acestora.

„IMM-urile trebuie să profite de expertiza companiilor care sunt deja în această călătorie către un business sustenabil. Credem că sustenabilitatea nu este o muncă individuală, ci o muncă pe care o desfăşori în parteneriat“, a spus Adina Tudor, customer sustainability partnerships manager la Coca-Cola HBC.

Tot în ceea ce priveşte IMM-urile, Sarah Maria Joiţoiu, head of sustainability în cadrul eMag, este de părere că acestea au nevoie de transformare.

„Cred că e o oportunitate bună ca aceste IMM-uri să intre în sfera sustenabilităţii şi să treacă printr-un proces de know how transfer, astfel încât să devenim un lanţ de apro­vi­zio­nare mai sustenabil cu toţii. Cred că e un mo­ment oportun acum ca IMM-urile să încerce să transforme businessurile în unele sus­te­nabile, cu ajutorul celor care deja au ex­pertiză în acest sens“, a spus Sarah Maria Joiţoiu.

La rândul său, Dragoş Tuţă, fondatorul Ambasadei Sustenabilităţii, a adăugat că liderii sunt cei care formează comportamente la nivelul consumatorului.

„Avem nevoie de campanii de comunicare şi informare de la ministerele şi instituţiile publice din România, care să susţină această schimbare de comportament. Militez pentru un profit mai mic pe termen scurt, dar constant pe termen lung“, a spus Dragoş Tuţă.

Toate măsurile pentru un mediu de business mai sustenabil vin în contextul în care, în ceea ce priveşte reciclarea, România se află sub ţinte.

„La nivelul anului 2019, în România s-au reciclat numai 44,6% din deşeurile de ambalaje, conform datelor Eurostat, în contextul în care până anul acesta obligaţia noastră este de 60%. Din 2023, această obligaţie creşte la 65%, iar din 2025, la 70%“, a spus Cosmin Monda, Fondator si CEO Clean Recycle.

 

Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD - Groupe Société Générale:

► Sustenabilitatea este tendinţa care va fi criteriul principal, care va deveni norma la care ne vom raporta atunci când vom discuta despre finanţarea unor proiecte. Va deveni normă pentru jucătorii din economie atunci când vor participa la o licitaţie sau când vor fi selectaţi pentru anumite tranzacţii.

► Un prim element de conştientizare este că, în intervalul 2000-2016, numărul dezastrelor cauzate de condiţiile meteorologice a crescut cu aproape 50%. S-a încercat o cuantificare şi a impactului pierderilor economice asociate acestor dezastre. Aici vorbim de o creştere cu 80% în intervalul 2007-2016, deci, practic, au fost circa 117 mld. euro în 2016. Acesta este un prim element care reprezintă un punct de analiză foarte serios în a ne gândi la mediu. 50% din expunerea de risc a băncilor din zona euro este legată de riscurile care decurg din schimbările climatice.

► Într-un anumit interval de timp, se va ajunge la un nivel de expertiză sau de specializare în a adresa sau a înţelege mai bine impactul pe care o investiţie îl poate avea asupra mediului sau în plan social. Suntem acum în momentul în care creăm acest cadru de lucru. Existenţa unui specialist, dar absenţa unei baze de evaluare, a unei taxonomii europene ar fi o problemă.

E important să înţelegem ce vrem să evaluăm.

► Din perspectivă emoţională, sustenabilitatea este o componentă de responsabilitate. Este foarte important să ne gândim la viitorul afacerii. Este nevoie să conştientizăm aceste trenduri şi că orice investiţie care are un impact pozitiv asupra mediului reprezintă un element de creştere a competitivităţii pentru respectiva companie.

► Sustenabilitatea înseamnă durabilitate, responsabilitate şi viitorul afacerii. Este un trend obligatoriu care nu va putea fi ocolit. Conştientizarea este cheia. Primul pas necesar este acela ca firmele să conştientizeze necesitatea, tendinţa, competitivitatea care le va fi afectată dacă nu se vor înscrie pe această formă de comportament responsabil.

 

Iuliana Tiba,director mediu social şi finanţare cu impact pozitiv, BRD - Groupe Société Générale:

► Foarte importante sunt rapoartele - fie că vorbim de cele de sustenabilitate sau rapoartele anuale ori diferite declaraţii ale administratorilor. Trebuie să apară informaţii cu privire la impactul asupra mediului, respectiv amprenta ecologică a companiei, nivelul şi intensitatea emisiilor, consumul de apă, cantităţile de deşeuri care rezultă şi maniera în care sunt administrate.

► Obligaţiile companiilor sunt din ce în ce mai mari de a publica informaţii care să permită comparabilitatea cu alte companii şi analiza în raport cu ţintele aliniate cu Acordul de la Paris.

► Dacă ar fi să ne referim la perspectiva noastră, de finanţator al proiectelor de sustenabilitate, aş dori să menţionez că există o întreagă varietate de instrumente de finanţare ñ fie că vorbim de credite sau chiar de instrumente prin intermediul pieţei de capital. Paleta aceasta poate fi reprezentată de credite verzi, de credite sustenabile sau chiar de credite legate de obiective de sustenabilitate.

►Creditele verzi sunt acelea care îndeplinesc nişte criterii de eligibilitate, care se bazează din ce în ce mai mult pe criteriile menţionate în taxonomia europeană.

►Pentru a fi calificat drept credit drept verde, nu este suficient doar ca destinaţia creditului să fie cu acest scop, ci este important să înţelegem şi impactul pe care finanţarea acelei investiţii l-ar avea. Nu este doar partea de eligibilitate relevantă pentru o calificare verde, ci importantă este şi partea de impact.

►Diferenţa dintre finanţarea convenţională şi cea verde este că, într-o formulă obişnuită, noi am analiza, spre exemplu, o clădire, din perspectiva chiriaşilor ei, a bugetului. Într-o finanţare verde, ne-am uita, pe lângă aceste aspecte, şi la componenta verde - ce categorie de eficienţă energetică are acea clădire sau dacă are vreo certificare verde.

►IMM-urile ar trebui să fie atente la explorarea modelelor de business care iau în calcul o mai bună utilizare a resurselor naturale, o transformare a unor produse în servicii, întrucât acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare în perioada următoare.

 

Magdalena Caramilea, manager sustenabilitate, Autonom:

► Ţintele pe care ni le-am propus noi, considerate ca fiind ambiţioase, sunt aliniate cu tot ce se întâmplă la nivel european şi internaţional. Pentru compania noastră, asta înseamnă 25% reducere până în 2025 şi 51% până în 2030. Stabilirea cifrei a fost cea mai grea parte.

► Ştiam drumul, ştiam strategia, am înţeles relativ rapid că făceam lucruri sustenabile în companie, cel puţin pe partea de social. Pe partea de mediu, într-adevăr, era nevoie de mai multă structură. Am simţit şi noi acest apetit în creştere pentru finanţări sustenabile, nu numai naţional, ci şi internaţional.

► Într-o discuţie cu BERD, s-a pomenit despre obligaţiuni corelate cu obiective de sustenabilitate şi am studiat apoi conceptul şi am ajuns la concluzia că este soluţia pe care o căutăm. Eram coştienţi de impactul negativ asupra mediului prin prisma flotei auto pe care o gestionăm.

► Am simţit că se întâmplă parte de migrarea de la proprietate către închiriere nu doar în zona auto, ci şi în zona de imobiliare. Poate că înţelegem mai bine că nu proprietatea e totul, ci contează ce creăm, ce valoare adăugăm şi asta o putem face folosind împreună aceleaşi resurse. Este un business de viitor. A fost foarte important momentul în care am înţeles cât de mult contează tranziţia către o flotă prietenoasă cu mediul.

► Nu cred că suntem competitori nici cu CFR, nici cu alte soluţii de mobilitate, pentru că ne dorim să contribuim la un aer mai curat pentru copiii noştri. Cuvântul-cheie este parteneriatul, în care să fim împreună ñ mediul privat, autorităţile, societatea.

► Noi, inclusiv de la primii paşi, am lucrat cu consultanţi externi, cu ajutorul cărora am calculat amprenta de carbon a României. Scopul principal al raportării este să se vadă unde eşti faţă de ce ţi-ai asumat. Noi ne-am propus să facem un raport indermediar, stimulând ce se întâmplă în zona financiară. Atât noi, la nivel intern, verificăm progresul faţă de obiective, cât şi consulatnţii externi.

► I-aş invita pe toţi cei din companiile mici să fie curioşi, să vadă ce fac deja şi unde sunt şi să îmbunătăţească. Surse de finanţare există şi sustenabilitatea este un mod de viaţă şi în business este o oportunitate.

 

Victor Tărtăcuţă, director general în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor:

► În momentul de faţă, Ministrul Mediului, potrivit legislaţiei existente, are Garda de Mediu care controlează tot ceea ce înseamnă respectarea normelor de mediu - poulare, accidente, abuzuri. Nu cred că există o legislaţie care să permită ca ministerul să dea recomandări.

► Dacă sunt factori poluatori, cu siguranţă vor fi eliminate acesle businessuri care nu respectă normele de mediu.

► Noi vrem un oraş mai curat şi mai puţin poluat. Plecăm de la cauze. Niciun şantier nu respectă normele de mediu, nu spală roţile maşinilor, pleacă cu noroi pe stradă şi îl transformă în praf. Sunt foarte multe exemple de genul acesta, dar noi, Ministerul Mediului, nu îl putem amenda pe cel care poluează.

► Este clar că viitorul constă în sustenabilitate. Noi ne străduim, pe partea de reglemementări şi aplicare de legi, să facem acest parteneriat în care să venim în sprijinul actorilor din piaţă şi să fluidizăm lucrurile. Este foarte clar că sustenabiliatea va fi un cuvânt fundamental.

► În ceea ce priveşte Ministerul Mediului, ca autoritate publică, noi avem experţii care lucrează pe partea legislativă la tot ce înseamnă modificarea legii CSR, taxonomie, etc, lucrând cu Comisia Europeană. Trebuie să ducem aceste lucruri într-o fază în care să se ştie la nivelul UE exact cum stă fiecare ţară.

► În ceea ce priveşte finanţările, trecând de faptul că fiecare organizaţie îşi finanţează singură obiectivele, Ministerul Mediului are cele mai multe proiecte care ating acest subiect în PNRR. Spre exemplu, în PNRR, s-au lansat ghiduri pentru managementul apei potabile şi managementul apei uzate.

► Studiile care deja există pe piaţă arată că organizaţiile, companiile care au implementat cel mai mult principiile ESG au o transparenţă foarte mare şi profituri financiare. Unul din miturile fundamentale este că toate aceste cheltuieli şi investiţii, în realitate, ar diminua profitul. Posibil să fie adevărat pe termen scurt. Însă, pe termen mediu şi lung, companiile acestea devin mult mai atractive pentru investitori.

 

Andrei Antipa, vicepreşedinte, Administraţia Fondului pentru Mediu:

► Avem foarte mult programe de mediu pentru UAT-uri, pentru staţii de încărcare la nivel local - două în acest moment, unul la nivel de municipii şi unul la nivel de comune. Vom avea o staţie de putere mică, de 11-22 KW, program pe care vrem să îl lansăm acum şi pentru care sunt eligibile şi localităţile mici, dar şi cele mari.

► Avem programele Rabla, care se ocupă fie de persoane fizice, fie de persoane juridice şi care vizează schimbarea parcului auto. Este cel mai de succes program al nostru şi cea mai mare finanţare la nivel european pentru maşini electrice. Avem programe şi pentru clădiri: fotovoltaice pentru persoane fizice, reabilitare clădiri pentru primării, consilii judeţene, prin care putem creşte eficienţa clădirilor.

► Cel mai important program al nostru este cel cu fabricile de reciclare, prin care încercăm să suplinim un gol imens la nivel naţional. Însă nu avem o astfel de centralizare la AFM.

► Administraţia Centrală este subdimensionată ca personal. Există sincope şi perioade mai lungi de finanţare pentru anumite programe, dar există disponibilitate şi cred că vom reuşi să le finanţăm în timp util pe toate.

► Nu avem programe de finanţare pentru instalarea de panouri solare pentru persoane juridice. Pentru a obţine o finanţare pentru persoane juridice, trebuie să aprobăm la comisie o schemă de ajutor de stat, ceea ce este o procedură de durată. La Ministerul Mediului nu există astfel de finanţări, probabil că sunt la Ministerul Energiei. Noi ne dorim să lansăm o linie de finanţare pentru companii la anul pe această direcţie.

 

Pavel Stan, director de dezvoltare şi inovaţie, Simtel Team:

► E o provocare pentru că dacă însumezi toată oferta de pe piaţă pentru centrale electrice fotovoltaice nu cred că atinge cererea. Asta înseamnă că noi, cel puţin, răspundem acestei provocări asumat. Avem misiunea de a construi un viitor verde.

► Preambulul ESG a fost o mişcare pornită în perioada anilor 80 de doi economişti americani, priviţi ca fiind de stânga. Ei au generat o mişcare pentru responsabilitatea socială şi sustenabilitate cu foarte multă tracţiune.

► Mergem mai departe, 40 de ani mai târziu, în ziua de astăzi, unde contextul este de aşa natură încât conştiinţa publică a sesizat importanţa acestei crize. Asta a generat o explozie, nu doar în cererea pe piaţa  de centrală fotovoltaică, ci în toate mişcările făcute în direcţia de sustenabilitate. Asta, cumulat cu războiul de la graniţă şi cu criza de energie din Europa, generează o urgenţă.

► Ne aflăm într-o situaţie de criză în care avem responsabilitatea şi morală, dar şi de business să facem tot ce ne stă în putere să mitigăm atât efectele crizei, cât şi criza în sine. E vorba atât de proiecte mari, dar şi de lucrurile mici. Cum ar fi, de exemplu, că noi nu ne spălăm ceştile de cafea manual, ci la maşina de spălat, la program scurt, pentru că astfel economisim apă.

► Anul trecut am instalat aproximativ 12 MW. Anul acesta avem semnat un target asumat înspre BVB de 35 MW, care arată creşterea noastră ca putere de implementare, dar şi o dezvoltare semnificativă în piaţă.

► Credem că piaţa se va tripla anul acesta, cum s-a întâmplat şi cu businessul nostru. Noi estimam, înainte de apariţia crizei gazelor naturale, o dublare de la an la an a pieţei. Menţinem estimările şi acum.

► Energia electrică nu este un moft, este o necesitate pentru a opera în orice sector.

► Fiind listaţi la BVB, avem obligaţia de a raporta public o serie din contractele noastre. Suntem în momentul acesta în colaborare cu Fan Courier şi avem în dezvoltare reţelele Penny  şi Dedeman.

► Până la finanţarea nerambursabilă pentru centrale electrice fotovoltaice, aş încuraja firmele mici să nu se teamă de credit. Am ajuns la o maturitate economică la nivel naţional în care putem aduce în discuţie sustenabil şi în siguranţă un credit bancar pentru finanţarea unui astfel de proeict.

► Sunt şi finanţări nerambrusabile, dar ce trebuie asumat în cazul lor este durata mare de aplicare. Dacă totul e gata pentru un client în momentul acesta, ar dura 2-3 a►i până începem lucrarea.

@ Mesajul meu general despre sustenabilitate şi energie verde pentru businessurile mici este unul de încurajare. Există presiune în momentul acesta. Însă, sustenabilitatea este o obligaţie morală şi etică pe care o avem.

 

Alexandru Teodorescu, acţionar, Renovatio:

► A fi sustenabil în dezvoltările de zi cu zi ar trebui să fie o normă. Noi suntem o companie sustenabilă atât prin ce am dezvoltat până acum, cât şi prin ce facem pentru alte companii - aici mă refer la dezvoltarea ultimei direcţii de business, care este partea de mobilitate electrică.

► Dezvoltăm, din 2016, infrastructura de mobilitate electrică, avem acum peste 500 de puncte de încărcare în România, în marile oraşe, dar cel mai important, pe rutele de tranzit. Vrem să arătăm că transportul sustenabil este o realitate şi nu doar o joacă pentru acei early adopters care au crezut în maşinile electrice.

► Foarte multe companii au trecut pe flote electrice. Încet-încet, companiile de transport mari, şi aici mă refer la producătorii de camioane, aleg modele electrice care vor ajunge şi în România în viitorul apropiat.

► Am avut şi avem în continuare proiecte cofinanţate de UE, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Primul proiect a fost depus în 2017 şi l-am terminat anul trecut cu 69 de staţii de încărcare rapidă. Anul acesta, avem un alt proiect din acelaşi mecanism, în care urmează să instalăm 20 de staţii de încărcare ultrarapide, de minimum 150 KW. Săptămâna trecută am depus un proiect cu începere de anul viitor, în care avem o ţintă destul de agresivă: să instalăm 250 de staţii ultra-rapide, de minimum 150 KW, în următorii trei ani.

► Avem în spate şi dezvoltările proprii, nefinanţate din programe europene, prin care intenţionăm să dublăm numărul de puncte de încărcare pe care le avem instalate în momentul de faţă.

► Anii 2016-2017 au fost ani de început pentru mobilitatea electrică în România, nu doar din punct de vedere al infrastructurii, ci şi al numărului de vehicule electrice din piaţă.

► În momentul de faţă, numărul de maşini electrice aproape se dublează de la an la an. Cota maşinilor electrice noi înmatriculate din totalul înmatriculărilor de anul trecut a depăşit 5-6% în România. Pentru anul acesta, preconizăm că ne vom apropia de 10% din totalul maşinilor noi înmatriculate în România electrice sau hibrid. Direcţia este clar către un mod transport sustenabil.

► Numărul maşinilor electrice creşte şi dacă ar fi să ne uitm la o comparaţie cu ţările din jur, noi suntem unde era Austria acum patru ani în ceea ce priveşte cota maşinilor electrice. Anul trecut, Austria s-a apropiat de 20% maşini electrice noi înmatriculate în 2021. Acolo văd şi România în următorii 3-4 ani.

 

Iuliana Chilea, director general, ASRO (Organismul Naţional de Standardizare):

► S-au menţionat mai multe industrii - construcţii, auto, vehicule electrice, staţii de încărcare. În spatele tuturor acestor tehnologii din cadrul acestor domenii sunt standardele pentru că atunci când vrem să îmbunătăţim ceva trebuie să măsurăm sau să evaluăm ceea ce avem.

► Pentru a evalua cât de sustenabilă este o anumită activitate, standardizăm criterii definite pe diverse domenii de activitate - construcţii, telecomunicaţii, producţia agroalimentară.

► Dacă m-aş referi la sustenabilitate mediului construit, un standard adoptat de curând se referă la sustenabilitatea lucrărilor de construcţie şi anume declaraţiile de mediu pentru produse. Acolo sunt furnizate categorii de reguli de bază pentru produse, standardul furnizează o structură care asigură ca toate declaraţiile de mediu pentru produse să fie obţinute, verificate şi prezentate într-un mod armonizat şi acolo se definesc indicatori care trebuie declaraţi, informaţii care trebuie furnizate, se descriu etapele ciclurilor de viaţă.

► Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care răspunde nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor. Standardizările cuprind aspecte de sustenabilitate şi astfel sunt furnizate instrumente care trebuie să stea la baza definirii specificaţiilor tehnice pentru achiziţiile publice, pentru finanţarea diverselor proiecte din bani publici.

► Aplicarea standardelor este benefică pentru consumator, dar ea este pentru persoana juridică, cea care desfăşoară o activitate industrială sau comercială.

► O efervescenţă mai mare a standardizării pe sustenabilitate se vede în construcţii. Aici vorbim şi despre eficienţa energetică a clădirilor.

► Aplicarea standardelor conduce în mod direct către servicii, produse şi gestionarea organizaţiilor în mod sustenabil. Ne dorim cu toţii clădiri, autostrăzi ca afară. Este timpul să aplicăm aceste standarde europene. Companiilor în plină dezvoltare le adresez îndemnul de a participa la standardizare, de a-şi expirma punctul de vedere.

 

Adina Tudor, customer sustainability partnerships manager, Coca-Cola HBC:

► Ne aşteptăm ca după implementarea SGR să reuşim să beneficiem de o cantitate de PET reciclat, pe care să o obţinem din România. Strategia noastră este ca mare parte din portofoliu să o transferăm în PET reciclat. Noi avem deja 20% din portofoliu, şi mă refer aici la apele minerale naturale Dorna, care din 2020 sunt 100% PET reciclat. Problema de care ne lovim este că nu găsim materie primă de calitate, care să respecte înaltele standarde de siguranţă alimentară.

► Coroborat cu acest sistem de mare importanţă pentru România, noi am făcut o investiţie de peste 8 mil. dolari la fabrica noastră din Ploieşti, pentru achiziţia unei instalaţii fulgi PET de decontaminare, astfel încât să putem să avem in house producţie de PET reciclat. Sistemul de garanţie-returnare va fi una din sursele din care noi putem să obţinem PET la calitatea necesară pentru a face PET reciclat.

► Investiţia este în curs de implementare. O aveam planificată de mai mult timp. Am reuşit să obţinem o facilitate din partea statului, în valoare de 3,5 mil. dolari, şi ne propunem ca în 2023 să avem instalată şi funcţională această instalaţie.

► Cea mai mare provocare pentru România este implementarea SGR în ceea ce priveşte sustenabilitatea. În celelalte ţări, unde sistemul a fost deja implementat, comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Ne dorim să oferim consumatorilor români posibilitatea de a colecta separat deşeurile de ambalaje şi de a le returna.

► IMM-urile trebuie să profite de expertiza companiilor care sunt deja în această călătorie către un business sustenabil. Credem că sustenabilitatea nu este o muncă individuală, este o muncă pe care o desfăşori în parteneriat.

 

Sarah Maria Joiţoiu, head of sustainability, eMag:

► Sursele principale de poluaredin sectorul nostru sunt livrarea last mile, dar şi consumurile de energii care au loc în depozite şi apoi în zona de ambalaje şi produse.

► Am deschis două depozite în apropierea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, în conformitate cu standardul BREEAM pentru clădiri sustenabile, care ne-a îndrumat, încă din faza de construcţie, să aplicăm anumite principii, cum ar fi eficienţa energetică.

► În momentul de faţă, alimentăm 30% din energia consumată cu energia produsă de panouri fotovoltaice. Am luat şi alte măsuri de eficienţă energetică, precum ventilaţie naturală, lumină naturală, instalaţii smart.

► Pentru confortul angajaţilor, avem o serie de criterii precum posibilitatea de ride sharing, de a încărca maşinile electrice.

► Mizăm şi pe conservarea biodiversităţii, astfel că am plantat aproximativ 10 hectare de pădure în jurul depozitului.

► Am aplicat o serie de măsuri pe zona de packaging pentru a reduce volumul de aer transportat. Ambalajul este produs din material reciclat.

► Vrem să ajungem la o stare de normalitate, ceea ce poate exista şi în Româia. Nu trebuie să trăim în vest pentru a fi un cetăţean conştient care ştie unde trebuie să arunce ambalajul în care produsul lui a ajuns.

► Cred că e o oportunitate bună ca aceste IMM-uri să intre în sfera sustenabilităţii şi să treacă printr-un proces de know how transfer, astfel încât să devenim un lanţ de aprovizionare mai sustenabil cu toţii. Cred că e un moment oportun acum ca IMM-urile să încerce să transforme businessurile în unele sustenabile, cu ajutorul celor care deja au experitiză în acest sens.

 

Dragoş Tuţă, antreprenor, fondator, Ambasada Sustenabilităţii:

► Promovăm acest model de management în care companiile contribuie la rezolvarea problemelor sociale şi de mediu, continuând să fie profitabile vs. modelul cu care ne-am obişnuit până acum, în care urmăream să obţinem un profit cât mai mare şi cât mai rapid, ignorând sau chiar exploatând mediul şi societatea.

► Sustenabilitatea e un stil de management, nu e un lucru chiar atât de la început, chiar dacă în zona publică pare nou. La nivel internaţional, conceptul acesta este definit de mult timp. Putem să comparăm raportarea şi standardizarea sustenabilităţii cu acea raportare contabilă.

► Un raport arată ceea ce s-a făcut, poate vorbi despre viitor ca promisiune, dar dacă vorbim de un raport de sustenabilitate, ar trebui ca datele să fie corecte şi specifice. Dacă cineva minte şi raportează în mod intenţionat greşit, ar trebui să vedem nişte efecte ale legii la nivel european.

► Vorbim de raportarea unor date la fel ca în rapoartele financiare, putem identifica şi informaţii despre ţinte ale companiei, iar dacă acestea sunt o minciună, ţine doar de maturitatea şi de transparenţa companiei. Nu există organisme care verifică informaţiile acestea la nivel naţional. Asta este o problemă destul de mare.

► Liderii formează comportamente la nivelul consumatorului. În momentul în care vor face investiţii importante în zona de sustenabilitate, fie că vorbim de ambalaje, fie că vorbim de orice altă zonă a sustenabilităţii, vor promova aceste investiţii şi rezultatele obţinute dintr-un motiv economic, de a se diferenţia de concurenţă.

► Companiile care nu vor face trecerea către un model de business sustenabil nu vor mai primi finanţare. În acelaşi timp, dacă vom cere ca toate companiile să fie 100% sustenabile de mâine, vom pierde această luptă pentru că nimeni nu poate să facă asta.

► E un domeniu care se dezvoltă, trebuie să investim în educaţia angajaţilor, să creăm colaborare, să comunicăm către consumator. Avem nevoie de campanii de comunicare şi informare de la ministerele şi instituţiile publice din România, care să susţină această schimbare de comportament. Militez pentru un profit mai mic pe termen scurt, dar constant pe termen lung.

► Antreprenorii români trebuie să înţeleagă că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie economică. Regulile jocului se vor schimba, iar dacă ei înţeleg asta de acum şi identifică exemple de bune practici, vor avea nişte avantaje competitive destul de mari, atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional.

 

Cosmin Monda, fondator şi CEO, Clean Recycle:

► Obligaţia noastră în esenţă constă în aceea de a identifica în piaţă colectori care adună deşeurile de ambalaje generate în urma consumului şi duc aceste deşeuri la reciclatori.

► Nu există suficiente fabrici de reciclare, calitatea PET-ului colectat în România lasă destul de mult de dorit. SGR sperăm să aducă un boost în zona de colectare, reciclare şi îmbunătăţire a sutenabilităţii.

► SGR nu are o infrastructură pusă la punct, nu avem o legislaţie armonizată. Noi ne dorim să se implementeze, dar suntem foarte sceptici că se va întâmpla acest lucru în 2022. Pe noi nu ne va impacta foarte mult, pentru că cei mai mulţi dintre clienţii noştri pun pe piaţă deşeuri de hârtie, carton şi plastic. Este un sistem bun pentru România, însă am întâlnit în piaţă reacţii de genul Ñmergem cu borcanul de iaurt la colector ca pe vremea lui Ceauşescuî.

► Avem nişte cifre în faţă care sunt destul de îngrijorătoare. La nivelul anului 2019, în România s-au reciclat numai 44,6% din deşeurile de ambalaje, conform datelor Eurostat, în contextul în care până anul acesta obligaţia noastră este de 60%. Din 2023, această obligaţie creşte la 65%, iar din 2025, la 70%.

► În România, s-au pus pe piaţă anul trecut peste 2 milioane de deşeuri de ambalaje. La cei 70%, ar trebui să reciclăm 1,4 mil. tone deşeuri de ambalaje. Nu putem ajunge la cifra aceasta decât prin conştientizarea populaţiei, care trebuie începută încă de pe băncile şcolii.