Conferinţa ZF Cei mai mari jucători din economie: Aşteptând neaşteptatul. Cum se pregătesc companiile de şocuri. Antreprenorii trebuie să investească în timp de criză pentru că investiţiile fortifică organizaţiile. Cei care nu vor investi vor ieşi slăbiţi din criză

Autor: Ramona Cornea 22.06.2022

Achilleas Kanaris, CEO, Vodafone România: Cel puţin în următoarele 12 luni cred că trebuie să ne adaptăm la imprevizibilitate Mihai Boldijar, Bosch România: Trebuie să facem paşi semnificativi în ceea ce priveşte productivitatea pentru că prin productivitate atragem investiţii şi putem plăti salarii mai mari Christian von Albrichsfeld, Continental Automotive România: Ca să creştem, trebuie să plusăm în direcţia productivităţii şi în cea a infrastructurii Adrian Mihai, Fan Courier: Cred că antreprenorii din România se vor descurca în orice s-ar întâmpla, iar cei care nu se vor descurca vor dispărea şi vor apărea alţii.

 

Achilleas Kanaris, CEO, Vodafone România

România este cu mult în urma altor ţări în ceea ce priveşte rata de digitalizare şi astfel avem nevoie de români care au lucrat în străinătate să se întoarcă în ţară pentru că vor accelera această transformare digitală cu cunoştinţele de acolo.

Tehnologia este în centrul economiei româneşti, de la conectivitate, la servicii. Există un potenţial imens. Cu fondurile din PNRR avem o oportunitate care vine o dată la o generaţie pentru a accelera creşterea economică şi prosperitatea în ţară, dacă accelerăm cu adevărat transformarea digitală.

 

Alex Milcev, tax & law leader EY România

  Eu zic că din 2020 până în 2022, în toată lumea s-a văzut cât de important este rolul statului, iar fără acel rol executat de stat probabil că economia ar fi fost într-o stare destul de precară. Acest rol învăţat de stat va fi ţinut minte şi va fi folosit altfel decât până acum.

  Dacă guvernul României o să ştie să-şi joace cartea aşa cum prevede interesul naţional în următorii câţiva ani, cred că vom vedea o altfel de Românie în 0 de ani, 10 ani sau 5 ani.

 

Iulian Sorescu,  consultant financiar şi de business, Noerr

Procentele de ajutor de stat la investiţii au crescut din ianuarie. Pandemia a schimbat perspectiva şi în fiecare ţară au crescut procentele de ajutor de stat pentru investiţii. Ceea ce înainte era 50% acum este la 60% în marea majoritate a regiunilor. Sunt din ce în ce mai multe proiecte de investiţii, este anul cu cele mai multe proiecte.

  Cred că România are încă un atu prin faptul că are încă un potenţial mare de dezvoltare, se poate dezvolta la nivel de companii, la nivel de angajaţi.

 

Cristi Moga, head of capital markets Cushman & Wakefield Echinox

Cred că a doua jumătate a anului va fi o perioadă de reaşezare pentru economie în general, iar aceasta se va reflecta şi în imobiliare.

Segmentul care a funcţionat cel mai bine anul acesta este cel de birouri, unde am văzut o revenire a creşterii. Dacă sectorul industrial şi logistic a continuat în linia anilor 2019 - 2020 – 2021, observăm o revenire în sectorul de birouri, atât în activitatea de închiriere, cât şi în cea de vânzare-cumpărare de clădiri de birouri.

 

Ştefan Dinu, head of lending, divizia Wholesale Banking, ING Bank România

Credem că sustenabilitatea este viitorul. Dacă ar fi să fac o comparaţie, pot spune că mă gândesc la un bulgăre de zăpadă căruia cineva i-a dat drumul de pe un munte şi care merge la vale şi creşte constant, atât din perspectiva investiţiilor, cât şi din perspectiva finanţărilor sustenabile.

Anul trecut, la nivel global, circa 320 de tranzacţii sustenabile au fost susţinute de către noi, ceea ce înseamnă o creştere de 250% faţă de anul anterior.

 

Peter Latos, head of consulting, strategy and transactions, EY România

Există companii locale atractive. Dimensiunea medie a tranzacţiei în România este de aproximativ 15 milioane de dolari.

Trebuie să promovăm mai mult România ca destinaţie de investiţii, ca destinaţie turistică şi să atragem în continuare investitorii în ţară.

România are încă un decalaj semnificativ de acoperit în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, are în mod clar încă o clasă de mijloc în creştere, care este interesantă în vederea investiţiilor într-o serie de segmente ale economiei.

 

Andrei Jerca, managing director, Element Industrial

Nu e un context uşor, dar cuvântul de ordine, pe lângă încredere, este rezilienţa. Vor veni şi momente mai bune, iar în perioada asta trebui să fim prezenţi, să rezistăm, să creştem.

Mă bucură să văd că generaţiile tinere de antreprenori îşi gândesc businessurile la o scară europeană sau globală.

Avem deja 50.000 mp livraţi anul acesta şi încă 50.000 mp pe care îi începem spre finalul anului. Targetul până la final de 2023 este să avem 200.000 mp livraţi în Bucureşti, Ploieşti, Bacău, Brăila şi ne uităm cu interes la Iaşi.

 

Cosmin Monda, fondator & CEO, Clean Recycle

Ne-am înfiinţat în 2017, de atunci am fost feriţi de criza din 2008. Am reuşit să ajungem de la afaceri de până în 100.000 de lei, în 2017, la circa 10 mil. euro acum.

Am observat o creştere constantă a pieţei. Consumatorul final a continuat să consume, în ciuda acestor crize.

Avem peste 700 de clienţi şi o vedere de ansamblu asupra pieţei, astfel că identificăm două categorii de cheltuieli: cheltuielile consumatorului final şi categoria de cheltuieli a companiei.

 

Christian von Albrichsfeld, country Head & GM, Continental Automotive România 

Un punct despre care am vorbit puţin este forţa de muncă – aici COVID nu ne-a ajutat deloc, vedem cum am ajuns cu educaţia. Noi avem nevoie de mulţi oameni pe care să-i folosim în locuri de muncă cu valoare adăugată şi acolo ne vor lipsi oamenii în următorii doi – trei ani. Deja ne lipsesc foarte mulţi.

România are o problemă structurală foarte mare – avem o populaţie de 16 – 17 mil. de oameni, iar doar 5 milioane muncesc, plătesc taxe, iar în acest mod nu se poate trăi. Trebuie să mărim acea bază de oameni.

 

Radu Hanga, preşedinte, BVB

Dacă ne întoarcem acum 20 de ani, aveam o bursă care a fost creată pentru a fi o platformă de tranzacţionare pentru fostele companii care au fost construite în perioada comunismului. Vedem că, în ultimul timp, scade tot mai mult prezenţa companiilor vechi şi vedem nume noi care vin către BVB.

O companie locală care vrea să se dezvolte, să crească, are nevoie de o platformă locală pentru a se finanţa şi pentru a avea vizibilitate şi asta încercă să facem noi la bursă.

 

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania

Acum suntem într-o conjunctură în care sistemul bancar are lichiditate, chiar dacă sunt costuri mai mari. Problemele vin din multiple zone: geopolitică, lanţ de aprovizionare, tehnologie.

Cea mai mare îngrijorare este situaţia demografică a ţării – jumătate dintre elevii care termină liceul vor să plece din ţară. Avem nevoie de şoli de meserii, de oameni dedicaţi pentru anumite sectoare.

PNRR ar putea schimba imaginea ţării, dar trebuie să ne aliniem planurile mult mai repede.

 

Adrian Mihai,  coproprietar şi CEO Fan Courier

Eu cred că piaţa în care suntem noi va continua să crească. În România, comerţul online este de doar 9%, dacă ne uităm spre Polonia, ei au 27%, Marea Britanie are spre 40%, deci suntem foarte mult în spatele lor.

Dacă va rămâne consumul la fel, piaţa noastră va creşte doar din migrarea de la offline spre online. Trebuie să ne pregătim pentru această creştere prin investiţii, să avem oameni pregătiţi, ceea ce nu este simplu, dar găsim soluţii să ne pregătim.

 

Ana Maria Cojocaru, CFO, PORR Construct

Focusul pe infrastructură este mult mai mare decât în anii anteriori, sunt mult mai multe licitaţii deschise, se închid mai rapid licitaţiile decât în anii anteriori, iar lucrul acesta este unul foarte bun.

Până acum 3-4 ani, România era o ţară dedicată exclusiv proiectelor pentru Porr, acum este un aşa-numit ”home market” pentru grup, ceea ce înseamnă că focusul asupra României este de lungă durată. Este o piaţă interesantă şi pe care ne dorim să rămânem în viitor.

 

Mihai Boldijar, director general, Bosch România, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria, preşedinte PAR

În perioadele de criză se poate investi, trebuie să investeşti pentru că investiţiile fortifică organizaţiile şi, dacă nu o faci în perioadele de criză, te vei trezi că după aceste perioade vei ieşi slăbit.

Trebuie să facem paşi semnificativi în ceea ce priveşte productivitatea pentru că prin productivitate atragi investiţii şi prin productivitate poţi să plăteşti şi salarii mai mari, având în vedere că aceasta este una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm.

 

Dragoş Damian, CEO, Terapia

România nu are o strategie industrială de atragere de investiţii ţintită, noi atragem orice, din orice domeniu. Dacă ne-am îngusta un pic pretenţiile, cum face Ungaria, care atrage automotive şi farmaceutice, dacă România s-ar uita la zonele unde are nevoie şi avem şi competitivitate economică să atragem investiţii – mâncare, apărare, chimie, energie – atunci potenţialii investitori vor fi mult mai interesaţi să vină în România.

În al doilea rând, România are nevoie de o diplomaţie economică fantastică.

 

Ioan Popa, preşedinte Transavia

În cursul acestui an şi până la finalul anului viitor, ne propunem să realizăm investiţii în energie verde, încât să ne asigurăm tot consumul de care avem nevoie în companie. Vom avea probleme dacă nu vom avea şi sprijinul statului.

Suntem puşi într-o situaţie în care nu putem face previziuni din cauza acestor intervenţii şi modificări ale statului. Prin aceste schimbări privind impozitarea nu este încurajată nici dorinţa de muncă a celor care o fac astăzi, şi cu atât mai puţin a celor care nu au făcut-o nici ieri şi care nu o vor face nici mâine.

 

Cristian Bişa, managing partner, Virtual Board

Avem o criză la nivel sanitar-medical suprapusă peste o criză la nivel de materii prime şi aprovizionare şi o criză a încrederii şi predictibilităţii generată de război, totul fiind suprapus peste această tendinţă de a schimba modelul de business.

Succesul stă în pregătire, atenţie şi viteză de reacţie.

Sunt foarte multe oportunităţi în mediul de business curent. Noile modele de business şi digitalizarea vor juca un rol foarte important în viitor.

 

Gabriela Creţu, vicepreşedinte de vânzări, Ursus Breweries

Fiecare companie va trebui să îşi dezvolte competenţele în lanţul de aprovizionare. Asta cred că va fi una dintre cele mai mari investiţii pentru orice organizaţie.

Ceea ce este de învăţat este că există viaţă şi după aceste perioade de criză şi că cine va investi în aceste perioade va avea continuitate şi pe viitor.

Cred că cel mai mare avantaj competitiv al României este că există o dorinţă foarte mare de progres din toate perspectivele – a consumatorului, a producătorului, a mediului privat de business.

 

Loredana Apreutese, general manager, International Alexander 

Este o perioadă în care toţi transportatorii de la nivel global sunt într-o situaţie în care trebuie să ne adaptăm mai mult decât oricând. Dacă până acum vorbeam de adaptabilitate, acum am văzut cum arată şi că trebuie să ne orientăm rapid către un change management şi către noi tendinţe din piaţă.

Trebuie să ne adaptăm în mod rapid şi să venim cu soluţii pentru că au fost multiple provocări, nu a existat niciun fel de predictibilitate pe toţi factorii care urmau să vină în piaţa de transport şi logistică.

 

Conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie: Aşteptând neaşteptatul. Cum se pregătesc companiile de şocuri?“ a fost organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone România, EY România, BAT România, Carrefour, CEC Bank, Cushman & Wakefield Echinox, Element Industrial, Cargus, ING Bank, Noerr, Theda Mar, Clean Recycle şi Kaufland.