ZF Agropower. Bogdan Chiripuci, Clubul Fermierilor Români: În Planul Naţional Strategic sunt incluse linii de finanţare care urmăresc dezvoltarea de afaceri integrate în sectorul agroalimentar. Există posibilitatea de finanţare a unor afaceri cu sume de 15 milioane de euro

Dezvoltarea businessurilor integrate, care să aducă mâncarea direct din fermă în farfurie, în cel mai scurt timp posibil, este una dintre principalele direcţii ale noului Plan Naţional Strategic (2023-2027). Astfel, în România va exista posibilitatea ca antreprenorii din sectorul agroalimentar să acceseze sume de până la 15 milioane de euro pentru a trece de la producţie primară la procesare şi desfacere.

„În cadrul Planului Naţional Strategic, document cheie pentru perioada 2023-2027, sunt incluse linii de finanţare care urmăresc dezvoltarea de afaceri în sectorul agroalimentar, cu scopul integrării acestora  în sfera economiei circulare, păstrând astfel o abordare integrată, prietenoasă cu mediul. Prin intermediul acestui cadru strategic, va exista posibilitatea de finanţare a unor astfel de afaceri cu sume de maximum 15 milioane de euro, oportunitate unică dedicată antreprenorilor din această ramură economică, mai ales ţinând cont de perioada tensionată pe care o traversăm, în care se discută mai mult ca niciodată de siguranţa şi securitatea alimentară a României şi a Uniunii Europene“, a spus Bogdan Chiripuci, manager politici şi programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Acesta menţionează că liniile de finanţare vizează atât zona de producători, cât şi cooperativele şi grupurile de producători, dar şi IMM-urile.

Planul Naţional Strategic 2023 – 2027 vine cu o sumă de 15,8 miliarde de euro la nivel general, din care 9,98 miliarde de euro sunt plăţi directe prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 5,6 de miliarde de euro sunt bani pentru dezvoltare rurală şi 2,2 miliarde euro sunt pentru intervenţii sectoriale.

„Sunt sume mult mai mici decât data trecută, deoarece perioada de tranziţie 2021 - 2022 a venit cu bani noi şi reguli vechi, pentru că din cauza pandemiei de COVID-19 regulamentul a fost finalizat în decembrie 2021. Din acest motiv, anul 2022 este un an de cumpănă la nivelul tuturor statelor membre, astfel încât fiecare să îşi realizeze strategiile cu banii existenţi cu focus asupra aspectelor alimentare deficitare pe care le înregistrează. Sunt fermieri performanţi care vizează şi urmăresc accesarea de proiecte europene pentru afaceri integrate, care sunt importante nu doar peste termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung“, a mai menţionat Chiripuci.

Mai mult, Chiripuci susţine că există discuţii intense privind analizarea nevoilor de venit, astfel încât fermierii care îşi desfăşoară activităţile agricole în zone cu constrângeri naturale (altele decât cele din zonele cu constrângeri naturale semnificative) să poată beneficia de un sprijin financiar adecvat, care să le permită menţinerea şi dezvoltarea afacerilor existente.

„Practic, se încearcă dezvoltarea instrumentelor care pot contribui la diminuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, prin integrarea elementelor specifice conceptului de dezvoltare durabilă în sectorul agricol“, a precizat Chiripuci.