Penuria de forţă de muncă şi inflaţia se amestecă într-un mix exploziv pentru salariile est-europenilor, creând probleme de competitivitate. Însă banii în plus sunt arşi de scumpirile prea mari

Polonezii se plâng că se confruntă cu cele mai mari scumpiri ale carbu­ranţilor din Uniunea Europeană şi au recurs la un instrument tot mai răspândit pentru a-şi arăta frustrarea: proteste la benzinării. În Ungaria, unde preţurile benzinei şi motorinei sunt plafonate la un nivel scăzut, atenţia se îndreaptă asupra mân­cării: acolo, scumpirile la alimentele neprocesate sunt pe locul trei ca mărime în UE.

În Cehia, o ţară cu o economie de piaţă mai dezvoltată şi mai libe­rală decât în primele două, sindicatele din sec­torul public amenin­ţă cu greve pentru că in­flaţia mănâncă din venitu­rile salariaţilor.

Inflaţia loveşte din plin eco­nomiile est-europene, iar cifre­le arată că veniturile angajaţilor şi pensio­narilor nu mai ţin pasul cu scumpirile. De aceea, cresc presiunile pentru majorări sa­lariale. Iar în acest sens, inflaţiei i se adaugă şi penuriile de forţă de muncă, cu un deficit de angajaţi de-a dreptul dramatic în Ungaria.

Şi băncile centrale, cele care luptă cu inflaţia prin creşteri de dobândă, adică prin scumpirea creditului, şi guvernele, cu pro­priile planuri antiinflaţie, dar care adesea mas­chează politici populiste costisitoare menite să câştige voturi, sunt puse într-o situ­aţie delicată. Dacă inflaţia este prea mare, consumul se deprimă, iar cheltuielile consu­matorilor sunt principalul motor de creştere economică. De ase­menea, preţurile mari creează ten­siuni sociale. Guvernul maghiar re­zolvă această problemă dând vina pentru scumpiri pe străini. Iar dacă băncile cen­trale cresc prea mult do­bânzile, scade creditarea, consecinţa fiind încetinirea economiei.

Pentru ţările est-europene, in­flaţia şi puterea de cumpărare (care este erodată de scumpiri) sunt chestiuni mai importante decât în restul Europei deoarece ve­niturile populaţiei sunt mai mici şi o parte mai mare din ele se duc pe cheltuielile de zi cu zi, cum ar fi mâncarea, şi pe facturile care asigură un trai decent.

Salariile din sectorul corporate polonez au crescut cu 13% în mai, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, mai lent decât în aprilie, potrivit celor mai recente date. Inflaţia a fost de 14% şi creşte. Pentru prima dată în ultimii doi ani, majorările salariale nu au putut ţine pasul cu scumpirile. De asemenea, puterea de cumpărare a gospodăriilor a fost mai mică din cauza scăderii angajărilor în ritm lunar, ceea ce înseamnă o oarecare detensionare a pieţei muncii, scrie The First News.

Piaţa muncii din Polonia este atipică dacă este comparată cu celelalte din Europa de Est.

Acolo, penuria de forţă de muncă nu a fost simţită la fel de acut deoarece Polonia a importat muncitori din Ucraina. Războiul i-a forţat pe o parte din bărbaţi să se întoarcă la ei în ţară pentru a lupta cu ruşii, lăsând goluri în unele sectoare, cum ar fi construcţiile şi transportul. Dar altele, cum ar fi retailul, beneficiază de refugiaţii care vin în Polonia din Ucraina, marea majoritate fiind femei şi copii. Economiştii sunt de acord că scăderea puterii de cumpărare a salariilor va avea ca rezultat încetinirea economiei.

Efectul inflaţiei pare să se vadă în vânzările de retail. Creşterea în acest sector a încetinit enorm, de la 19% în aprilie la 8% în mai, faţă de aceleaşi luni ale anului trecut, potrivit celor mai recente date statistice. Analiştii văd în această evoluţie o „normalizare“ a tendinţelor din consum după perturbările cauzate de fluxul masiv de refugiaţi ucraineni. Unii economişti atrag, totuşi, atenţia asupra puterii de cumpărare mai mici a consumatorilor polonezi.

În faţa inflaţiei nestăvilite, guvernul a aplicat doua scuturi antiinflaţie concentrate pe reduceri de taxe. Luna aceasta, a anunţat că salariul minim pe economie va creşte de două ori în 2023. Dar până atunci mai este mult de tras de salariile actuale în condiţiile în care, după socotelile analiştilor, inflaţia de peste 10% va persista.

Şi în Ungaria inflaţia a depăşit 10%, iar opoziţia cere creşterea veniturilor în sectorul public. Acolo este treaba guvernului care, în pregătirea realegerii partidului premierului Viktor Orban, a cheltuit generos din banii statului pe creşterea veniturilor salariale minime, pe plăţi suplimentare la pensii şi salarii şi alte asemenea atenţii electorale care acutizează inflaţia. Spre deosebire de Polonia, Ungaria se confruntă cu un deficit de forţă de muncă apăsător, rezultat şi al politicii premierului Orban de a industrializa ţara cu orice cost (spre exemplu, o parte din salariile oferite angajaţilor unguri de coloşii auto germani care s-au instalat în Ungaria sunt subvenţionate de statul maghiar).

Un studiu al ManpowerGroup a găsit că 60% din angajaţii din Ungaria au primit majorări salariale anul acesta, creşterea medie fiind de 13%, scrie Hungary Today. Analiza arată şi că, din cauza inflaţiei ridicate, creşterile salariale regulate au devenit din ce în ce mai importante pentru muncitorii de acolo, dar şi că jumătate din angajaţi nu sunt mulţumiţi de locul de muncă actual. Aceasta înseamnă un impuls de a pleca pentru un salariu mai bun sau de a cere de la angajator mai mulţi bani. Cea mai mare proporţie a salariaţilor care au primit majorări se întâlneşte în sectorul auto (70%). Aceasta aminteşte de grevele de acum câţiva ani ale angajaţilor VW din Ungaria care au paralizat activitatea întregului grup german. Banca centrală a avertizat că creşterile de salarii din următoarele luni vor fi unul din factorii principali pentru determinarea lungimii şi amplorii actualului ciclu de creşteri de dobânzi, notează Reuters. Salariile mai mari reprezintă şi o problemă de competitivitate. Salariile ungare sunt mult mai mici în comparaţie cu cele din vestul Europei, însă un sondaj al Camerei de Comerţ Germane a găsit că majorările salariale puternice sunt o îngrijorare principală pentru companiile germane din Ungaria. Acestea prevăd creşteri record, de aproape 10%, anul acesta. Mercedes-Benz va majora remuneraţiile la fabrica ungară în iulie, conform unui angajament asumat în 2020. Rivalul Audi (paralizat în 2019 de greve muncitoreşti) a urcat salariile cu mai mult de o treime în medie în ultimii trei ani.

Sandor Baja, manager la compania de recrutare Randstad, spune că angajaţii îşi pot asigura salarii mai mari când îşi schimbă locul de muncă la o altă companie mulţumită puterii de negociere pe care le-o oferă penuria de forţă de muncă din Ungaria. „Faptul că 30% din angajaţi spun că iau serios în considerare schimbarea slujbei ar trebui să trezească frică în sufletele angajatorilor.“ Datele statistice arată că în primul trimestru erau 87.000 de locuri de muncă neocupate, un nivel record. Sectorul privat avea un deficit de 60.000 de angajaţi.