Cele mai puternice organizaţii patronale din România au înaintat Guvernului un set de recomandări de măsuri fiscale: reevaluarea modului cum sunt utilizate micro-întreprinderile şi PFA-urile, reaşezarea sistemului fiscal care să scoată la suprafaţă munca la negru şi gri prin plafonarea CAS, menţinerea cotei unice de impozitare pentru companii

Cele mai importante organizaţii patronale din România, care reunesc cei mai mari investitori străini şi români, au ieşit cu o declaraţie comună prin care fac Guvernului o serie de recomandări de măsuri fiscale pentru a echilibra situaţia bugetară şi a nu afecta companiile în mediul de business.

„Mediul de afaceri reunit prin Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerţ Olandeză Română (NRCC), Camera de Comerţ Româno-Britanică (BRCC), Camera de Comerţ Bilaterala Eleno-Română (HRCC), Camera de Comerţ pentru Belgia, Luxemburg, România şi Moldova (BEROCC) recomandă câteva direcţii pentru măsuri fiscale:

• Menţinerea unei cote unice de impozitare – un sistem de impozitare simplu şi esenţial pentru creşterea economică, care a adus prosperitate, a generat locuri de muncă, a încurajat formarea unei clase de mijloc în România şi care, totodată, reprezintă unul dintre principalele avantaje competitive ale României.

• Reducerea reală a evaziunii fiscale, inclusiv a deficitului de încasare TVA, precum şi reducerea cheltuielilor statului. Un instrument fundamental pentru îndeplinirea acestui scop rămâne digitalizarea ANAF.

 • Creşterea colectării taxelor şi combaterea evaziunii fiscale, prin sancţiuni mai aspre şi controale în zonele unde sunt identificate probleme.

• Reevaluarea cadrului în care sunt utilizate microîntreprinderile şi PFA-urile în România. Acestea sunt forme de organizare benefice şi binevenite atât timp cât au un scop bine-definit prin lege şi sunt folosite cu bună-credinţă, de o manieră real antreprenorială, nu pentru a masca forme de angajare.

• Reaşezarea sistemului fiscal astfel încât să stimuleze munca, să scoată la suprafaţă munca la negru şi la gri, să reducă exodul de angajaţi şi să readucă românii din străinătate acasă. Acest deziderat poate fi atins prin plafonarea contribuţiilor sociale de sănătate şi pensii la un număr rezonabil de salarii medii pe economie.

• Identificarea sectoarelor cheie pe care guvernul vrea să le stimuleze, ţinând cont de interesul României şi perspectiva pe termen mediu şi lung. Stimularea exportului de bunuri şi servicii cu valoare mare adăugată poate ajuta la reducerea deficitului comercial.

 În contextul provocărilor recente, este important ca economia să fie încurajată, iar mediul de afaceri să rămână puternic, astfel încât să continue să investească şi să asigure locuri de muncă pentru cetăţeni. Pentru aceasta este nevoie de stabilitatea şi predictibilitatea regimului fiscal, iarintroducerea unor noi taxe, precum cea de solidaritate, raportată la cifra de afaceri ar încetini şi mai tare redresarea economiei şi ar descuraja activitatea unui segment important de contribuitori la bugetul de stat, amplificând efectul inflaţiei aflată deja la cote semnificative.” Se menţionează în declaraţia comună.

Ei spun că introducerea unor  noi taxe cum ar fi cea de solidaritate afectează companiile şi redresarea economică.

Ne dorim o economie sănătoasă care să respecte principiile şi bunele practici europene în ceea ce priveşte taxarea, deziderat pe care îl putem atinge doar printr-un dialog constant între mediul de afaceri şi autorităţi.