Business sportiv. ZF Pariul pe viitorii campioni: Andrea Miklos

Dacă nu sunt susţinută financiar, nu pot să mă întrec cu alţi sportivi care au de toate. Acest lucru e foarte frustrant pentru un sportiv, nimeni nu te întreabă dacă ai avut ce au avut şi alţii

Andrea Miklos s-a impus la Campionatele Europene de Juniori II de la Tibilisi, unde a câştigat medalia de aur în proba de 400 m. A participat la ediţiile din 2016 şi 2020 ale Jocurilor Olimpice, însă la ediţia care a avut loc la Tokyo, din cauza unor probleme de sănătate, s-a retras.

La ce vârstă te-ai apucat de atletism?

M-am apucat de atletism la vârsta de 9 ani, am fost selecţionată de antrenoarea mea la şcoală, mi-a spus că am abilităţi demne de luat în considerare. M-a întrebat dacă îmi doresc să vin, să fac antrenamente cu ea pe Cluj Arena, atletism. Am zis da, iar de atunci tot cu ea lucrez.

Cum ai descoperit acest sport?

Antrenoarea mea mergea prin şcoli să selecţioneze copii talentaţi şi aşa a dat de mine.

Cine te-a încurajat să mergi în această direcţie?

Antrenoarea mea  a fost cea care mi-a spus că am atât calităţi fizice, cât şi psihice pentru acest sport. Pe lângă ea, m-a mai îndemnat şi profesorul de sport din şcoala mea. Dar în primul rând, părinţii, fără de care nu aş fi putut ajunge aici, un copil are nevoie mai întâi de susţinerea părinţilor.

Cum arată o zi din viaţa ta?

Pentru unii oameni, ar putea fi plictisitoare, nu pot să zic că fac extraordinar de multe lucruri. Pe lângă faptul că mă antrenez, trebuie să mă odihnesc foarte mult ca să pot  fi capabilă să susţin următorul antrenament. Dacă am antrenament dimineaţă, merg atunci la antrenament, dar odihna este foarte importantă după antrenament.

Cât de scump este să practici acest sport?

La nivelul la care eu am ajuns, nu pot să zic că este foarte ieftin, pe lângă faptul că trebuie să te alimentezi bine, trebuie să ai o alimentaţie cu suplimente foarte bune. în afara de asta, procedurile pe care le facem masaj, mers la diverse proceduri, toate acestea costă şi nu sutnem susţinuţi financiar. Acestea fac parte din pregătirea mea. Pe lună, cel puţin 5-6.000 lei ar trebui pentru antrenamente şi pregătire.

Cât de dificil a fost parcursul tău în acest sport?

în primii ani de atletism, este mai uşor, eşti copil, mai mult o iei aşa din joacă, puţine antrenamente, dar după ce ai rezultate şi începi să devii mai bun, trrebuie să fii constant, să faci mai multe antrenamente decât atunci când esti mai tânăr. Mai intern şi accidentări. în România, când intervin accidentări, cam eşti lăsat pe cont propriu, dacă poţi să te descurci şi să îţi revii singur, dacă nu, vine altul.

Care sunt obiectivele tale?

Obiectivele mele pe termen lung ar fi cel puţin să mă calific la mai multe ediţii ale Jocurilor Olimpice. Practic, este visul oricărui sportiv. Eu am participat la două ediţii până acum, dar următoarele ediţii îmi doresc să fie diferite pentru că vreau să am o performanţă foarte bună în viitorul apropiat. Vreau să mă calific la Europene, la Mondiale şi la Jocurile Olimpice.

Ţi-ai propus să obţii o medalie la următoarele ediţii ale Jocurilor Olimpice?

Nu pot să vorbesc de medalie în contextul în care nu suntem finanţaţi. Federaţia Română de Atletism nu a alocat nimic pentru atleţi în acest an. Nu pot exista pretenţii când tu nu oferi. Bineînţeles că îmi doresc o medalie. Dacă nu sunt susţinută financiar, nu pot să mă întrec cu alţi sportivi care au de toate. Acest lucru e foarte frustrant pentru un sportiv, nimeni nu te întreabă dacă ai avut ce au avut şi alţii. Nici nu ne putem compara cu ei la linia de start.

Ce calităţi crezi că trebuie să aibă un sportiv pentru a ajunge la performanţă?

Cred că, în primul rând, trebuie să îţi placă să munceşti. Părerea mea este că că la un moment dat munca bate talentul, poţi să fii oricât de talentat, dacă nu eşti constant şi dacă nu îţi place să munceşti, nu o să obţii rezultatul dorit. Munca la un moment dat o să ajungă talentul. Pe lângă asta, trebuie să fii ambiţios, să ştii ceea ce vrei, să ştii destinaţia finală.