ZF AGROPOWER. Producţia medie de grâu, 5 tone/hectar într-un an cu preţuri la un maxim istoric. Câţi bani câştigă fermierii români în 2022, când preţul grâului e cu 40% mai mare decât acum un an

♦ Producţia totală de grâu a României din acest an este estimată la 9-10 mil. tone ♦ Preţul grâului a fost ieri 356 euro/tonă, plus 42% faţă de acum un an, pe bursa EuroNext de la Paris ♦ Costurile cu înfiinţarea unei culturi de grâu pe un hectar au fost de puţin peste 1.000 de euro în acest an agricol, iar la o producţie medie de 5 tone/hectar, veniturile se duc spre 2.000 de euro ♦ Franţa şi Germania au o producţie medie de grâu de peste 7 tone/hectar, cu 35-40% mai mare decât a României.

La începutul campaniei de recolta­re a grâului, una dintre culturile „de podium“ ale României, pro­ducţia medie este estimată la 5 tone/hec­tar, ca­re ar pu­tea să adu­că în conturile fer­mierilor un profit de 500-1.000 euro/hectar, având în vedere preţurile actuale, care sunt la maxime istorice pentru perioada de recoltare.

„În agricultură se fac bani sau se pot face bani în măsura în care lucrurile sunt bine gestionate. (...) Anul acesta o să venim cu randamente scăzute în ceea ce în­seam­nă producţia şi banii pe care speram noi să-i facem vor fi diminuaţi sau în unele cazuri nu vor acoperi cheltuielile. La cultura noas­tră iubită de grâu, am avut un cost cu îngră­şămintele de 2.189 lei/tonă în toamnă şi cu azotoasele de 3.500 lei/tonă în primăvară. Dacă ne gândim că am înfiinţat cultura în toamnă cu 4,8 lei/litru de motorină şi acum 9 lei, am o cheltuială de 5.566 de lei/hectar la grâu. Vorbim de peste 1.000 euro/hectar. Pro­ducţia medie de grâu este de 5 tone/hec­tar. Problema noastră nu este câţi bani facem, ci să facem suficient ca să reluăm ciclul de producţie“, a afirmat Alexadru Baciu, pro­prietar al Fermei Baciu din Călăraşi, care cultivă cereale, are bovine de lapte şi de carne, două magazine de desfa­cere a cărnii în Bucureşti şi restaurant propriu.

O tonă de grâu cu livrare în luna septembrie se vindea ieri în jurul orei 15:00 cu 365 euro/tonă, plus 42% faţă de acum un an, pe bursa paneuro­pea­nă EuroNext de la Paris. Astfel, luând în calcul că în portul Con­stan­ţa, unde vând fer­mierii ro­mâni, preţurile sunt cu 20-25 eu­ro/tonă mai mici, câştigul din vân­za­rea grâului în această perioadă este de circa 1.700 euro/tonă. Însă, mulţi dintre fermieri au făcut contracte futures în luna februarie sau în luna martie, lună în care preţul grâului ajunsese şi la 450 de euro/tonă, ca urmare a izbucnirii şi evoluţiei războiului din Ucraina. De altfel, vor fi fer­mieri care îşi vor depozita o parte din pro­ducţie şi vor vinde după finalul campaniei de recoltare, când, tradiţional, preţurile cresc din nou.

„Noi vindem la un preţ din câmp sau la un preţ de livrare în portul Constanţa. Cheltuielile cu transportul le suporta fermierul şi dacă acum un an transportul pentru 110 km, de la noi până în portul Constanţa era în jur de 11-12 euro/tonă, acum este 25 de euro/tonă, pe fondul creşterii preţului la motorină şi pe fondul lipsei de logistică în contextul războiului din Ucraina, ţară care foloseşte România ca rută alternativă pentru export. În plus, din ce am mai discutat cu colegii mei, traderii nu mai cumpără de la fermierii români, cumpără de la ucraineni la un preţ mai mic şi noi stăm pe bară, pentru că nu este un interes din partea Guvernului vizavi de soarta fermierilor români“, susţine Alexandru Baciu.

Din cauza vremii capricioase din acest an agricol - lipsa zăpezii din iarnă şi a precipitaţiilor din primăvară - fermierii au fost nevoiţi să şi irige, iar Baciu a men­ţionat că preţul energiei electrice folosite pentru udat a crescut de la 300 lei/hectar anul trecut la aproape 1.000 lei/hectar în acest an, însă este subvenţionată în mare parte de stat.

Alexandru Baciu recunoaşte că în cazul său, datorită faptului că are un business integrat, 90% din bani se întorc înapoi în business şi crează valoare adăugată, dar precizează că este greu să convingi fermierii care se ocupă de cultura vegetală să treacă la zootehnie.

Chiar şi aşa, el crede că România ar avea de câştigat mai mulţi bani din agricultură, dacă ar exista mai multă organizare în rândul instituţiilor, dar şi în rândul agricultorilor, astfel încât producţiile la hectar să crească.

„Agricultura din Franţa este foarte bine planificată, nu este haos cum este în România în structura de culturi. Franţa prin camerele agricole (care nu există în România - n.red.) împarte evidenţă foarte strict a asolamentului si a culturilor. Plus că fac studii de piaţă“, a întărit acesta.

În 2021, România a avut o producţie istorică de grâu, de 11,3 milioane de tone, iar producţia medie a fost de 5,3 tone/hectar. Spre comparaţie, Franţa a avut o producţie de 35,4 milioane de tone de grâu, iar producţia medie a fost de 7,17 tone/hectar, şi Germania a avut o producţie de 21,2 milioane de tone de grâu cu o producţie medie de 7,32 tone/hectar, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publicate recent pe site-ul Eurostat, biroul european de statistică.

„Să nu se gândească cineva că ţările dezvoltate au ajuns unde au ajuns prin haos. Au ajuns prin planificări pe 4 ani, pe 5 ani, pe 10 ani, pentru că nu se face nimic haotic. (...) Este greu în România să strângi fermierii sub acelaşi acoperiş fiindcă avem orgoliul balcanic în noi şi mergem pe premisa că la agricultură se pricepe pe toată lumea. Apoi, dacă un ministru stă 5-6 luni în funcţie, nu poţi să faci o strategie. Am fost într-o delegaţie în Ungaria şi era un secretar de stat la ministerul Agriculturii din 1998, de 24 de ani“, a afirmat Alexandru Baciu.

În data de 23 iunie, Adrian Chesnoiu a anunţat că demisionează din funcţia de ministru al Agriculturii pentru că procurorii DNA îl suspectează de abuz în serviciu.