Urmează ZF Bankers 2022, 11-12-13 iulie. Unde vor ajunge dobânzile la depozite, cât vor fi dobânzile la credite, unde va ajunge dobânda băncii naţionale

Autor: Cristian Hostiuc 28.06.2022

Pentru bănci discuţia de acum este legată mai mult de dobânzile la depozite decât de dobânzile la credite.

Politica strânsă a băncii naţionale care încearcă să nu piardă inflaţia de sub control, ieşirile de resurse în lei din sistemul bancar după invazia Ucrainei de către Rusia, preferinţa deponenţilor de a-şi ţine economiile în euro au dus la un deficit de lei pe piaţă.

În aceste condiţii, băncile au început o luptă pentru atragerea de resurse, începând un proces de majorare a dobânzilor.

Până unde vor creşte dobânzile la depozite pentru retail, până unde va fi nevoită banca naţională să majoreze dobânda de referinţă sunt teme de discuţie la ZF Bankers 2022 care va avea loc în perioada 11-13 iulie. Dacă primele două zile sunt dedicate industriei bancare, pe data de 13, adică în ziua a treia, conferinţa este dedicată pieţei asigurărilor. Băncile mari au urcat dobânzile de retail la 5-6%, sunt bănci care oficial oferă şi 10% pe an, dar pentru o perioadă de 3 ani.

Inflaţia a ajuns în luna mai la 15%, deci în continuare dobânzile sunt real negative. Nu ştiu dacă cineva prognozează că dobânzile la depozite vor ajunge la 15%, dar nu se ştie niciodată, mai ales că acum băncile oferă în tranzacţiile bilaterale, cu clienţii mari care deţin lichidităţi, dobânzi de 9-11%.

Dragoş Cabat, analist economic, a spus la Aleph Business că băncile vor fi nevoite să majoreze dobânzile la depozite spre 9% având în vedere situaţia din piaţă, cu deficit important de lichiditate în lei.

La finalul lunii mai, conform datelor BNR, soldul depozitelor persoanelor fizice în lei a scăzut cu 1% faţă de aprilie, ajungând la 156,5 mld. lei. Faţă de un an în urmă, adică mai 2021, soldul depozitelor populaţiei are un minus de 0,2%.

În valută, depozitele au scăzut cu 0,4% în mai, ajungând la 126,4 mld. lei (echivalent în valută), dar faţă de un an în urmă creşterea este de 15,3%.

Scăderea depozitelor în lei, dar şi în valută din luna mai arată că populaţia se gândeşte de două ori dacă să mai economisească bani la bancă având în vedere dobânzile real negative (şi la euro dobânzile sunt real negative), dar mai mult decât atât cred că arată că populaţia a început să intre în economii ca să îşi plătească cheltuielile, care sunt în creştere din ce în ce mai mare, inflaţia lovind pe toată lumea.

Scăderea soldului depozitelor în lei şi valută nu este o veste bună pentru sistemul bancar şi nici pentru banca naţională şi de aceea politica monetară va fi şi mai strânsă pentru a forţa băncile să majoreze mai mult dobânzile pentru populaţie, astfel încât sistemul să nu piardă resurse şi poate chiar să readucă înapoi în sistem banii care stau la saltea.

Nimeni nu ştie unde se vor duce dobânzile la depozite pentru că piaţa este extrem de volatilă şi tensionată. Analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 7%, de la 3,74% acum, ceea ce înseamnă că piaţa trebuie să se reaşeze pe acest palier.

La credite este mai simplu pentru că se adaugă marja băncii fie la ROBOR, fie la IRCC, fie la dobânzile pasive, adică la cele plătite la depozite.

O asemenea tensiune nu s-a mai înregistrat pe piaţa bancară de acum un deceniu, de după criza din 2008/2009.

Cum vor gestiona bancherii aceste situaţii, ce cred ei despre evoluţia dobânzilor atât la depozite, cât şi la credite, cum va merge piaţa de retail în noile condiţii vor fi subiecte de discuţie la ZF Bankers.