Opinie: Protecţia consumatorilor, riscul speculativ şi practicile de concurenţă neloială – joncţionarea unor concepte cheie cu impact major asupra practicilor comerciale

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (”OUG nr. 84/2022”) a fost publicată în Monitorul Oficial al României, în data de 20 iunie 2022.

Prin acest nou act normativ, autorităţile române îşi propun să creeze cadrul legal prin care să se reglementeze aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României. Pe scurt, OUG nr. 84/2022 ar urma să se aplice în mod exclusiv faţă de apariţia unor situaţii socio-economico-politice excepţionale.

Era necesară o astfel de reglementare legală acum? Viitorul ne va oferi răspunsul la această întrebare, dar, indiferent de acesta, premisele cu care lucrăm au la bază faptul că situaţiile de criză care s-au succedat în ultimii trei ani. Fie că au fost alimentate de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 sau de dezechilibrele macro-economice cu care se confruntă diversele tipologii de economii, fie că au fost generate de schimbările demografice majore care influenţează puternic dezvoltarea locală sau de impactul războiului care zguduie Ucraina, aceste situaţii cu totul excepţionale au amplificat nevoia de adaptare la noi contexte pe care unii dintre noi erau obişnuiţi să le privească mai degrabă ca simple exerciţii teoretice şi mai puţin ca  situaţii concrete pentru care sunt necesare răspunsuri coerente imediate.

Prevederile OUG nr. 84/2022 pot avea un impact semnificativ la nivelul operatorilor economici, indiferent de industria acestora sau a tipului de activitate derulat, pentru că pe de o parte, acest nou act normativ aduce modificări substanţiale asupra prevederilor Legii privind combaterea concurenţei neloiale (”Legea nr. 11/1991”), şi pe de altă parte modifică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor prin impunerea unor noi interdicţii pentru operatorii economici, reglementând şi un regim sancţionator corespunzător semnificativ mai exigent faţă de sancţiunile existente pentru încălcări ale prevederilor generale referitoare la aspectele legate de protecţia consumatorilor.

În ceea ce priveşte domeniul practicilor de concurenţă neloială, notabilă este modificarea adusă prevederilor art. 2 din Legea privind combaterea concurenţei neloiale în sensul reglementării şi sancţionării ca practică de concurenţă neloială ce contravine uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei întreprinderi faţă de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relaţie comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ şi să fie de natură să afecteze concurenţa pe piaţă.

Conform aceluiaşi text de lege, o astfel de exploatarea a poziţiei superioare de negociere se poate concretiza prin acţiuni sau inacţiuni precum refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziţia, impunerea unor condiţii nejustificat de oneroase sau discriminatorii faţă de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relaţiilor comerciale cu întreprinderea parteneră.

OUG nr. 84/2022 defineşte noţiunea de poziţie superioară de negociere ca reprezentând situaţia în care se află o întreprindere care, deşi nu deţine o poziţie dominantă conform din Legea concurenţei nr. 21/1996, se află totuşi într-o  situaţie determinată de caracteristici ale pieţei, care este în măsură să favorizeze apariţia unor dezechilibre semnificative generate de factori precum structura specifică a lanţului de producţie sau de distribuţie, vulnerabilitatea faţă de factori externi, perisabilitatea sau sezonalitatea, şi de relaţia specifică dintre acestea şi alte întreprinderi care desfăşoară activitate pe pieţe diferite. Această relaţie trebuie analizată prin prisma unui set de criterii cumulative reglementate expres în lege:  :

1. existenţa unui raport dezechilibrat de forţe, ca urmare a unor elemente precum cota de piaţă sau notorietatea mărcii;

 

2. importanţa relaţiei comerciale pentru activitatea celeilalte întreprinderi, ca urmare a unor elemente precum ponderea semnificativă a vânzărilor sau a achiziţiilor sale în activitatea celeilalte întreprinderi, rolul critic al produselor sau serviciilor sale pentru derularea activităţii celeilalte întreprinderi sau existenţa unor investiţii semnificative din partea acesteia din urmă, realizate în vederea onorării raporturilor comerciale stabilite.

 

3. absenţa unei soluţii alternative echivalente pentru cealaltă întreprindere.

 

De notat că  aspectele privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar – reglementate în principiu de Legea nr. 321/2009 şi Legea nr. 81/2022 – este exclusă în mod expres din sfera de incidenţa a reglementării practicii de concurenţă neloială constând în exploatarea unei poziţii superioare de negociere.

În ceea ce priveşte regimul sancţionator al exploatării unei poziţii superioare de negociere ca practică de concurenţă neloială, acesta este sancţionată cu titlu de contravenţie cu amendă. Limitele amenzii sunt reglementate diferenţiat după cum contravenţia este săvârşită de o persoană juridică(amenda  aplicabilă este între 50.000 lei şi 500.000 lei) sau de o persoană fizică (amenda aplicabilă este între 5.500 lei şi 11.000 lei).

Constatarea şi sancţionarea contravenţiei se realizează, conform textului de lege, prin decizie a Consiliului Concurenţei.

Sub egida aceluiaşi regim sancţionator se plasează şi practicile de concurenţă neloială care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe, realizate de întreprinderi faţă de alte întreprinderi (deci, în cadrul unei relaţii B2B), care constau în: practicarea unor preţuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a producţiei sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri de pe piaţa externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piaţa românească şi revânzării lor ulterioare la un preţ crescut în mod nejustificat.

Aceste din urmă practici comerciale sunt calificate ca practici de concurenţă neloială doar atunci când apar în perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situaţie de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului.

În ceea ce priveşte noţiunea de risc speculativ, conform prevederilor OUG nr. 84/2022, aceasta vizează acele situaţii în care pot apărea majorări nejustificate de preţuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere şi ofertă pe piaţă, identificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate potrivit atribuţiilor sale prevăzute în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte autorităţi sau instituţii publice în funcţie de aria de competenţă, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.

De notat faptul că OUG nr. 84/2022 nu se limitează la a reglementa şi a sancţiona doar acele practici comerciale derulate cu privire la categoriile de produse şi servicii stabilite ca fiind în situaţie de risc speculativ în cadrul unei relaţii business – to – business. Materia relaţiilor business – to – consumer este de asemenea acoperită, OUG nr. 84/2022 operând modificări în acest sens asupra legislaţiei aplicabile în materia protecţiei consumatorilor.

Astfel, în ceea ce priveşte domeniul protecţiei consumatorilor, OUG nr. 84/2022 instituie un set de interdicţii suplimentare în sarcina operatorilor economici, interdicţii ce trebuie avute în vedere în cadrul relaţiei dintre un profesionist şi un consumator în orice situaţie care poate fi încadrată  în dispoziţiile legale.

Astfel, prevederile legale interzic în mod expres acele fapte ale unor întreprinderi faţă de consumatorul persoană fizică care constau în:

1. practicarea unor preţuri nejustificat de mari;

 

2. limitarea în mod nejustificat a producţiei sau vânzărilor;

 

3. acumularea de mărfuri de pe piaţa externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piaţa românească şi revânzării lor ulterioare la un preţ crescut în mod nejustificat.

La fel ca şi în cazul reglementarii privitoare la domeniul B2B, aceste interdicţii nu sunt general aplicabile, caracterul contravenţional al faptelor reglementate fiind condiţionat de desfăşurarea uneia sau mai multor acţiuni legiferate în perioade de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situaţie de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului.

Derularea oricăreia dintre acţiunile interzise prin textul de lege reprezintă contravenţie şi se va sancţiona cu amendă contravenţională de la 50.000 lei la 500.000 lei. În acest domeniu de practică juridică, autoritatea desemnată pentru supravegherea şi controlul pieţelor relevante este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Considerăm notabil faptul că OUG nr. 84/2022 conferă Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor competenţa de a dispune măsuri pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, având autoritatea de a obliga întreprinderile să revină la preţul de vânzare practicat în cadrul unei platforme online / la punctul de lucru controlat, anterior acţiunii speculative în termen de maximum 24 de ore sau să oprească comercializarea.

În concluzie, modificările OUG nr. 84/2022 aduc atât un nou mecanism de protecţie a relaţiilor concurenţiale, definind şi sancţionând o relaţie de dezechilibru care, deşi nu îşi are sursa într-o poziţie de dominanţă asupra pieţei în sensul dispoziţiilor pre-existente, are potenţialul de a avea efecte cel puţin la fel de negative, dar şi un set de prevederi cu privire la anumite situaţii extraordinare, a căror necesitate a devenit aparentă odată cu pandemia şi consecinţele sale economice, resimţite atât de întreprinderi, dar mai ales de consumatori.

 

Material realizat de Ana-Maria Baciu, Managing Partner, şi Ana-Maria Corugă, Managing Associate, SIMION & BACIU