Guvernul a aprobat proiectul de cloud guvernamental. Ministrul Cercetării, Sebastian Burduja: Acest cloud nu va colecta date noi de la cetăţeni, ci va asigura un management al datelor pe care instituţiile statului deja le au. Nu vom mai pierde timpul pe la cozi interminabile, nu ne vom mai căciuli la ghişee

Guvernul a aprobat în şedinţa de luni proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cloudul guvernamental,  o investiţie de aproape 600 milioane euro, inclusă şi în PNRR.

Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

”De ce are România nevoie de acest “norişor”? Pe de-o parte, pentru că datele românilor trebuie protejate într-un sistem sigur, centralizat, la costuri mult mai mici decât in prezent. Sunt patru centre de date, care vor asigura rezilienţa sistemului, România depăşind astfel etapa unor sisteme informatice fragmentate, vulnerabile, plasate in fiecare instituţie în parte. Acest cloud nu va colecta date noi de la cetăţeni, ci va asigura un management al datelor pe care instituţiile statului deja le au, management bazat pe transparenţă, integritate si respectarea drepturilor si libertăţilor cetăţeneşti”, a declarant ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, într-o postare pe Facebook.

El a adăugat că acest cloud guvernamental, prin intermediul unei platforme de interoperabilitate, va permite instituţiilor publice să comunice între ele, ”fără să mai pună cetăţenii pe drumuri si fără să mai taie copaci pe vrafuri întregi de dosare cu şină”.

”Asta înseamnă că nu vom mai pierde timpul pe la cozi interminabile, nu ne vom mai căciuli la ghişee, nu vom mai depinde de replicile acide ale unor funcţionari plictisiţi care ne mai cer o copie după un act pe care statul, de fapt, îl are deja”, spune ministrul.

Potrivit lui Sebastian Burduja, ordonanţa aprobată luni prevede:

1. Parteneriatul public-privat va fi asigurat prin cloudul hibrid: inovarea vine din mediul privat, care va fi activ implicat in acest proiect, prin servicii de tip cloud comercial, aplicaţii etc., in timp ce statul va gestiona in cloudul propriu alte tipuri de date, pe sisteme performante, cu un grad mare de stabilitate si rezilienţă. Acest sistem hibrid va permite un mix optim între soluţiile private de ultimă generaţie si sistemele publice care garantează protecţia datelor cetăţenilor. De altfel, textul ordonanţei in ultima variantă include multiple prevederi privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal.

2. Marketplace: magazin virtual de aplicaţii pentru instituţiile publice, care vor putea alege cele mai bune soluţii pentru nevoile lor.

3. Jurnalizarea accesului si notificări ale cetăţenilor: printr-o aplicaţie dezvoltată de ADR, prevăzută de textul ordonanţei, cetăţenii vor fi informaţi cine, când si de ce le accesează datele. Acest “jurnal” nu va putea fi modificat si nici şters fără a lăsa urme, asigurând credibilitatea si transparenţa sistemului, printr-o soluţie de tip blockchain.

4. Includerea instituţiilor publice de nivel local, nu doar a celor de la centru, in platforma de cloud guvernamental.

5. Definirea explicită a politicii de cloud first, ceea ce înseamnă ca instituţiile statului vor trebui sa prioritizeze soluţiile informatice compatibile cu serviciile de tip cloud pentru sistemele noi si pentru acele sisteme care ajung la finalul duratei lor de viaţă.

Ministrul Cercetării a declarat după şedinţa de Guvern că semnarea acordului de finanţare pentru această investiţie va avea loc până pe 30 iunie între Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, STS şi SRI.