(P) Este arta contemporană românească o bună investiţie?

După recordurile răsunătoare stabilite, în ultimii ani, de artiştii români contemporani la nivel internaţional, şi piaţa românească de artă devine treptat interesată de arta artiştilor în viaţă. Gradual, în ultimii ani, arta contemporană românească a urcat în topul preferinţelor colecţionarilor sau investitorilor, care se arată doritori să mizeze pe economia culturală contemporană, în ciuda contextului economic instabil. Strategiile de investiţii alternative devin din ce în ce mai populare, introducând, între altele, piaţa de artă contemporană românească drept o alternativă investiţională cu potenţial ridicat de creştere a valorii în timp, faţă de investiţiile tradiţionale – bursă, real estate, aur sau, recent, criptomonedă.

De ce arta contemporană este cea mai activă investiţional? Motivele sunt multiple, însă cele mai importante se referă la tichetul redus de intrare, posibilitatea îmbinării investiţiei cu funcţiunea de utilitate estetică, creşterea treptată în notorietate a artistului contemporan, pe măsura celebrizării creaţiei sale, aşadar diversitate, valoare tangibilă, autenticitate confirmată de artist, dar şi preţuri accesibile pentru achiziţia iniţială. Pe de altă parte, perspectiva de internaţionalizare a anumitor artişti români contemporani a generat creşteri spectaculoase de preţuri în licitaţii. Este şi cazul artiştilor prezenţi în cadrul Licitaţiei Artmark de Artă Postmodernă şi Contemporană - Adrian Ghenie, Ştefan Câlţia, Sabin Bălaşa, Horia Bernea, Gheorghe Fikl sau Felix Aftene.

În ce investesc colecţionarii de astăzi? Printre artiştii contemporani preferaţi ai colecţionarilor se află Ştefan Câlţia, unul din puţinii pictori care şi-a câştigat, în ultimii ani, locul în elita artei româneşti din toate timpurile. Ultimul record atins de artist a avut loc în luna mai a acestui an - opera „Lumea ca teatru”, de mari dimensiuni, a fost adjudecată pentru 75.000 de euro. Ştefan Câlţia este prezent în licitaţia de joi, 7 iulie, cu 7 lucrări ce au preţuri de pornire variind de la 250 de euro la 20.000 de euro.  Cel mai mare preţ de pornire în cadrul Licitaţiei de Artă Postmodernă şi Contemporană aparţine tot unei opere semnată de Ştefan Câlţia – „Coşul cu sânziene”, estimată de casa de licitaţie la 20.000-35.000 de euro.

O atenţie sporită din partea colecţionarilor investitori o are şi artistul Gheorghe Fikl, care reprezintă o apariţie rară în licitaţiile de artă contemporană. Cu o evaluare de 18.000-25.000 de euro este scoasă la licitaţie opera „Baroc”, care ilustrează asocierea metaforică între animale sălbatice sau domestice şi interioare baroce – o lume bizară, în care natura inocentă coexistă stingher cu civilizaţia flamboiantă. Un alt artist contemporan care a început să înregistreze multipli de creştere şi rezultate interesante pe piaţa românească de artă este Felix Aftene, care agregă în operele sale personaje imaginare, care populează simbolic spaţii mitice româneşti. În cadrul licitaţiei din 7 iulie se remarcă pictura de mari dimensiuni „Armonie în zori” semnată de Felix Aftene şi care are o evaluare de 7.000-12.000 de euro. Trendul ascendent de interes manifestat pentru artist în ultimii ani a fost evident în piaţa de artă contemporană – de la preţuri de adjudecare de câteva mii de euro, în urmă cu 2-3 ani, până la 20.000 de euro anul acesta, în cadrul Licitaţiei de Primăvară. 

Un loc special ce încoronează segmentul de artă contemporană îl ocupă cel mai cunoscut artist român contemporan la nivel internaţional, Adrian Ghenie, care şi-a câştigat locul în Top 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti, la mică distanţă de triada celor mai bine tranzacţionaţi artişti români Grigorescu-Tonitza-Luchian, clasându-se printre cei mai interesanţi artişti români, atât din perspectivă culturală, dar şi investiţională. În ultimii ani, fenomenul Ghenie a doborât record după record la nivel internaţional, iar piaţa de artă românească nu poate să ignore succesul artiştilor contemporani în străinătate. În cadrul licitaţiei din 7 iulie, Ghenie este prezent cu o lucrare de grafică, ce are preţul de pornire de doar 1.000 de euro. „Nevermore” face parte din ciclul portretelor realizate de artist în tehnica serigrafiei de colaj, iar o lucrare din aceeaşi serie a fost adjudecată pentru 17.000 de euro în cadrul uneia dintre licitaţiile Artmark, de artă contemporană, de anul trecut.

Nu mai puţin interesanţi cultural şi investiţional sunt artiştii tineri, care transpun în pânzele lor actuale manifeste sociale sau politice. Între cei mai remarcaţi de comunitatea colecţionistică se numără Obie Platon, Irlo, Oana Farcaş, dar şi Ştefan Ungureanu sau Nicolae Comănescu, ale căror lucrări încă pornesc de la preţuri accesibile, de doar câteva sute sau mii de euro.

Cele 150 de opere de artă contemporană pot fi vizitate în expoziţia de la Palatul Cesianu-Racoviţă, de pe str. C.A. Rosetti, nr. 5.  Accesul în expoziţie este gratuit, de luni până duminică, în intervalul 10:00-20:00. Tot acolo, vizitatorii interesaţi de un artist sau o operă au posibilitatea să primească recomandări din partea consultanţilor de artă.