G7: cu războiul din Ucraina în centrul atenţiei, summitul se încheie cu soluţii modeste pentru criza energiei şi cea alimentară

Când cei mai puternici lideri ai lumii s-au reunit în Carbis Bay, Anglia, anul trecut, aceştia nu ar fi putut nicidecum anticipa că discuţiile din cadrul următorului summit G7 vor fi dominate de revenirea răz­bo­iului în Europa. Focusul a fost atunci pe impactul pandemiei, schimbările climatice şi ameninţarea în creştere venită din China.

Însă la summitul din acest an, organizat în Bavaria, războiul din Ucraina a ocupat centrul atenţiei. Li­derii occidentali au încheiat summi­tul din Germania angajându-se să sporească costurile economice şi politice pentru Vladimir Putin şi regimul său.

„Este important să rămânem uniţi pe termen lung“, a declarat can­celarul german Olaf Scholz, preşe­dinte al G7.

În ceea ce priveşte energia, liderii G7 au încercat să determine cum să reducă costurile ridicate respectând în acelaşi timp angajamentele de di­minuare a dependenţei de combus­tibili fosili. Spre nemulţumirea acti­viştilor de mediu, grupul a încheiat summitul cu o poziţie diluată în ulti­ma privinţă, spunând că din cauza războiului din Ucraina ar putea fi ne­cesară o susţinere temporară pentru noi proiecte de extracţie de gaze, notează Deutsche Welle.

Cât priveşte costul ridicat al ener­giei, ideea de plafonare a pre­ţului petrolului rusesc stârnise agita­ţie înaintea summitului. În pofida en­tuziasmului inţial, liderii au anunţat un simplu acord de a „analiza“ o in­terdicţie de transportare a petrolului rusesc vândut peste un anumit preţ.

„Ideea plafonării este una foarte bună“, a declarat preşedintele fran­cez Emmanuel Macron, avertizând în acelaşi timp cu privire la „difi­cultăţile de ordin tehnic“ în imple­mentarea acesteia. Germania şi-a ex­primat temerile că o astfel de măsură de plafonare a preţului petrolului, sau gazelor, ar duce la o întrerupere totală a livrărilor de energie rusească şi la o criză profundă a industriei europene. Alţii, în special americanii, susţin că planul poate funcţiona.

Summitul a produs totuşi un acord între unii membri ai grupului de stopare a achiziţiilor de aur din Rusia, unul dintre cei mai mari producători ai lumii.

Summitul s-a concentrat şi asu­pra eforturilor de a ajuta Ucraina. Liderii au promis susţinere de peste 30 de miliarde de euro.

Pentru a combate criza mondială a foametei, liderii G7 s-au angajat de asemenea să ofere fonduri de 4,3 miliarde de euro. Activiştii au criticat anunţul acestora.

„Suma este insuficientă pentru a pune capăt crizei alimentare mondiale“, a declarat Charlotte Becker, director Oxfam.

De asemenea, în contextul temerilor privind ascensiunea Chinei, liderii G7 au dezvăluit un plan de mobilizare a 600 miliarde de dolari sub formă de fonduri publice şi private pentru investiţii în proiecte de infrastructură în ţările aflate în curs de dezvoltare.

Stormy-Annika Mildner, director la Institutul Aspen, arată însă că subiectul a fost abordat şi anul trecut, fără progrese semnificative până în prezent.

G7 este în mod regulat criticat pentru influenţa exagerată asupra economiei mondiale şi incapacitatea de a-şi respecta angajamentele.