ZF Gen Z. Cum ajungi din Giulvăz să conectezi studenţii din Copenhaga cu marile case de consultanţă şi să lucrezi pentru cel mai tânăr unicorn european? „Schimbarea în România se va întâmpla prin business“

Autor: Roxana Petrescu 30.06.2022

 Prin intermediul proiectului editorial Gen Z, Ziarul Financiar îşi propune să prezinte tineri sub 25 de ani, cu experienţe locale sau internaţionale, pentru a înţelege mai bine provocările cu care se confruntă această cohortă, aşteptările, dar şi potenţialul pe care îl aduce această comunitate semnificativ diferită faţă de generaţiile anterioare.

Abel Aioanei are 25 de ani şi a plecat dintr-un sat aflat la 30 de kilometri de Timişoara, Giulvăz, în Copenhaga, la studii superioare. Dincolo de partea academică însă, Abel Aioanei face mult voluntariat, activitate care i-a permis inclusiv obţinerea unui job la unul dintre cei mai promiţători unicori fintech din Europa, Pleo. Ce a contat? Exact activitatea de voluntar şi un sistem educaţional care pune accentul pe muncă în echipă, nu pe evaluări individuale cum din păcate încă se întâmplă în România.

„Sunt un simplu băiat de la ţară, crescut în Giulvăz, un sat aflat la 30 de kilometri de Timişoara şi 15 kilometri de graniţa cu Serbia. Am studiat mate-info în timpul liceului, iar apoi informatica pentru doi ani în Timişoara şi încă unu în Spania, în timpul facultăţii. Apoi, mi-am început studiile de business în Danemarca, la Copenhagen Business School, unde acum studiez International Business în Asia. Sunt pasionat de tehnologie, fintech, banking, muzica tehno şi nu în ultimul rând de educaţia tinerilor, mai ales a celor din mediul rural“, se prezintă Abel.

ZF Gen Z. De ce ai plecat la studii în străinătate? Cum au fost aceste experienţe în comparaţie cu facultatea din România?

„În România simţeam o presiune constantă să mă angajez imediat, să muncesc şi să încep să fac bani repede. Într-un fel, asta m-a paralizat. Am încercat să fac voluntariat, iar asta m-a ajutat mult, cu toate că oportunităţile de voluntariat, cel puţin acum 5 ani, nu erau aşa de multe sau nu ştiam eu cum să le caut în România. În străinătate, în cadrul studiilor, totul era despre voluntariat, evenimente şi organizatii studenteşti. Aici am învăţat să lucrez în echipă, deoarece multe dintre examene erau proiecte de grup. Am învăţat să mă raportez diferit la probleme, iar aşa să încerc să vin cu soluţii mai diverse, dar, cel mai important, să ascult ce au ceilalţi de zis. În Danemarca, fără experienţa de voluntariat, e foarte greu să găseşti un loc de muncă în timpul studenţiei şi mai ales după terminarea studiilor. De exemplu, pentru part-time jobul pe care îl am acum, 70% din decizia managerului meu de a mă angaja, a fost datorită experienţei mele de voluntariat.

În prezent Abel Aioanei lucrează în cadrul Pleo, un dezvoltator de instrumente de control al costurilor destinat micilor afaceri, care a ajuns la o valoare de piaţă de 4,7 mld. dolari, potrivit techcrunch.com, devenind astfel unul dintre cei mai valoroşi unicorni europeni.

ZF Gen Z. Cu ce te ocupi în prezent? Analizezi posibilitatea antreprenoriatului?

„În prezent, sunt student la Copenhagen Business School, lucrez într-un scale-up fintech nordic şi sunt preşedintele Copenhagen Management Consulting Club, o organizaţie studentţească focusată pe industria de consultanţă. Dar, ceva ce-mi place foarte mult, îmi fac timp să vin acasă şi să mă implic cât pot. Îmi place mult să vorbesc cu copiii de la mine din sat, despre visele lor, ce-am mai făcut eu, ce-au mai făcut ei, iar aşa, sper eu, să semăn în ei speranţa şi dorinţa de educaţie şi dezvoltare personală.“

ZF Gen Z. Te gândeşti să revii în România? Te rog motivează răspunsul.

„Voi reveni în România! În România avem de implementat multe şi provocări mult mai simple, prin care vestul Europei a trecut deja. Leapfrogging? Putem avea aceasta în România şi voi fi parte din aceasta. România e un loc foarte bun de sandboxing, în care putem testa şi încerca lucruri diferite. România are provocări mari înainte, iar dacă spunem că vrem să schimbăm lumea şi să o facem un loc mai bun, cred că trebuie să începem cu lucruri mici. Eu încerc cât pot să încep cu satul meu şi să pun cât mai multă energie în acei tineri şi copii.“

ZF Gen Z. Ce plan de carieră ai? Ce contează pentru viitorul tău job, oricare ar fi acela? Pentru cine nu ai lucra?

„Vreau să am start-up-ul meu într-o zi şi să muncesc pentru aceasta. Până atunci mai am de învăţat şi ascultat. În acelasi timp, ştiu că voi mai lucra pentru alţii, dar asta în locuri în care munca mea are valoare, oamenii sunt empatici iar cultura companiei promovează feedbackul, selfawarenes-ul, dezvoltarea personală, dar în acelaşi timp munca şi ambiţia. Voi lucra tot timpul doar pentru o companie care e ambiţioasă şi vrea, prin produsele sau serviciile oferite, să facă lumea un loc mai bun, prin rezolvarea, nu creearea, de probleme.“

ZF Gen Z. Ce este diferit la generaţia ta faţă de mileniali sau X? Cu ce este mai bună faţă de generatiile anterioare, ce va reuşi să schimbe?

„Cred că noi avem curaj mai mult să visăm, am trăit relativ bine, am avut internet şi acces la resurse online de educaţie. Suntem deschişi şi curioşi şi vorbim engleza mult mai mult, aceasta chiar mă uimeşte. Sunt copii la mine în sat cu care pot conversa în engleză fără nicio problemă. Generaţia mea chiar crede că lumea merge într-o direcţie greşită când vine vorba de schimbările climatice. Oricât de clişeistic ar suna, sustenabilitatea chiar contează mai mult pentru noi şi încercăm cum putem face ceva pentru aceasta.

ZF Gen Z. Vrei să ai o familie, copii? Te vezi implicat în politică? Te rog motivează răspunsul.

„Da! Să am o soţie şi copii e unul dintre visele mele. Cât timp implicarea mea în politică ar aduce schimbări în societate, mă pot vedea implicat. Deocamdată nu cred că asta s-ar întâmpla şi tocmai de asta cred că în societatea românească schimbarea se va întâmpla prin business.“

ZF Gen Z. Cum economiseşti sau investeşti?

„În primul rând am un overview foarte clar asupra cheltuielilor şi venitului lunar care adresează trei întrebări simple: Care mi-a fost venitul luna aceasta? Care mi-au fost cheltuielile necesare (chirie, mâncare, transport etc)? Cât am cheltuit din bugetul lunar pentru petrecerea timpului liber (călătorii, mici excursii, eventual o ieşire mai specială în oraş când mananc ceva mai special)? Iar acum vine partea interesantă. Ce se întâmplă cu restul? Pun deoparte, întrucât am nevoie să am bani pentru zile grele. Dar, investiţia cea mai mare e în educaţia şi viitorul meu. Aşa că am un procent alocat din ce îmi rămâne lunar după cheltuieli, pe care îl adun ca mai apoi să îl investesc în educaţia, networkul şi cunoştiinţele mele.“

ZF Gen Z. Din experienţele tale internaţionale, ce ai implementa în România?

„Mai mult voluntariat! Totusi, şi voluntariatul are nevoie bugete specific destinate, nu zic pentru salarii, dar mai degrabă pentru facilitarea unor astfel de iniţiative. Firmele private, în special multinaţionalele cu bugete mai mari, ar putea acorda bugete acestor asociaţii de studenţi sau oricui ar aplica pentru un proiect mai special, care desigur, are legatura cu domeniul în care compania activează. Asadar, voluntariatul ar deveni mult mai atractiv. Aici în Danemarca, organizaţiile de studenţi au bugete foarte mari, date de către board-ul facultăţii dar, şi de companii pentru organizarea evenimentelor. Mi-ar place să promovăm în România o cultură deschisă mult mai mult spre a atrage mai mulţi străini. Oricât de rău vrem să credem că e la noi, sunt unele locuri în care e şi mai greu, iar tocmai acolo talentul poate fi găsit, iar România ar putea fi ţara care să investească în aceasta. Nu suntem noi cei mai dezvoltaţi, dar avem o datorie ca şi prin puţinul nostru, să ajutăm unele ţări şi popoare. Dacă există o problemă, printre multe altele, cu care Europa şi companiile din Europa se confruntă acum, aceasta este lipsa de oameni talentaţi. Lucrez într-o companie care lunar angajează în medie 50 de oameni, iar lipsa talentului şi forţei de muncă nu a fost niciodată mai simţită ca acum, iar acesta este un trend în Nord, dar şi în Vestul Europei. Dacă Vestul Europei trece acum prin aceasta, cum poate România să fie un competitor pe măsură dacă nu prin investiţia atragerii de talent şi de altfel, investiţia în educaţie în interiorul ţării?“