Război în Ucraina, 29 iunie 2022. Summitul NATO de la Barcelona. Europa şi SUA se pregătesc de război. Finlanda şi Suedia au primit „green cardul” pentru NATO, ceea ce va întări puterea Alianţei

Statele Unite îşi vor spori prezenţa militară pe flancul de est al NATO, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, a anunţat preşedintele american, Joe Biden, la summitul Alianţei Nord-Atlantice care continuă la Madrid.

„Statele Unite îşi vor îmbunătăţi poziţia de forţă în Europa şi vor apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a promis preşedintele american.

La începutul războiului din Ucraina, în România erau 2.500 de militari străini, dintre care 2.000 americani. Între timp un batalion francez cu 500 de soldaţi a ajuns la baza 57 de la Mihail Kogălniceanu, acolo unde sunt staţionate majoritatea trupelor americane.

Nu este limpede din spusele preşedintelui Biden (el a vorbit la Barcelona de 3.000 de soldaţi şi 2.000 de “auxiliari”, însă antrenaţi pentru luptă, ce vor fi prezenţi în România) dacă trupele americane vor fi până la nivelul de 5.000 sau aceşti 5.000 vor fi în plus peste prezenţa americană deja aflată aici.

„În Polonia vom stabili un cartier general al Corpului 5 de Armată, pentru a consolida interoperabilitatea SUA - NATO pe tot flancul estic. Vom menţine o brigadă suplimentară prin rotaţie, adică 3.000 de soldaţi şi alţi 2.000 de membri ai personalului militar cu cartierul general în România. Vom creşte deplasările prin rotaţie în ţările baltice”.

Biden a mai spus că summitul liderilor NATO de la Madrid este istoric şi că desfăşurările suplimentare ale SUA vor „trimite un mesaj clar că NATO este puternică şi unită“.

În plus, două escadrile de avioane de luptă F-35 (avioane invizibile pe radare, cele mai performante din lume, al căror cost pe bucată este în jur de 100 mil. euro) vor ajunge în Marea Britanie. Nu este clar câte F-35 vor fi trimise, de vreme ce o escadrilă poate fi formată din 2 - 3 avioane, dar şi din 16.

SUA vor mai trimite echipamente de apărare aeriană în Italia şi Germania, iar în Spania vor ajunge două noi distrugătoare, pe lângă cele patru deja prezente.

„Statele Unite îşi vor îmbunătăţi poziţia de forţă în Europa şi vor răspunde la schimbările mediului de securitate pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat", a spus Biden.

„Anunţul lui Biden privind suplimentarea trupelor din România exprimă încă o dată soliditatea parteneriatului strategic cu SUA. Va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea regiunii”, a declarat preşedintele român Kaus Iohannis, potrivit căruia Marea Neagră a fost cuprinsă în noul concept strategic adoptat de NATO. Suedia şi Finlanda vor adera la NATO curând, după ce Turcia a renunţat la opoziţia exprimată la început.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a participat la summit printr-un sistem video. Cu o ţară a sa aflată în mare suferinţă, bombardată în fiecare minut de ruşi el a întrebat – o întrebare retorică - într-o intervenţie a sa, potrivit Reuters: „Nu a fost de ajuns contribuţia noastră la securitatea Europei?”. El a sugerat că următoarea ţintă a Rusiei după Ucraina va fi Lituania. Şi ar fi plauzibil întrucât Coridorul Suwalki, lung de doar 100 de kilometri, ar da acces direct Rusiei la enclava Kaliningrad, veche provincie germană, aflată azi în posesia Rusiei, dar strânsă între graniţele Lituaniei şi ale Poloniei. În urma sancţiunilor UE, Lituania a interzis tranzitul de mărfuri (o parte a lor) către Kaliningrad.

Volodimir Zelenski, un om pe care istoria Ucrainei îl va califica peste sute de ani drept unul din eroii ei, a cerut la intervenţia sa de la summitul NATO mai multe arme şi bani pentru a se apăra: "Nu este un război purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Este un război pentru dreptul de a dicta în Europa".