Ucraina, salvarea României pentru supraproducţia de legume din sezon: Peste 20 de tiruri pleacă zilnic din Matca, Lunguleţu şi Izbiceni

♦ „Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi“ ♦ România se află în top zece cei mai mari producători de legume din UE, dar cu toate acestea importurile sunt de cinci ori mai mari decât exporturile din cauza unui sezon scurt de producţie.

Din marile bazine legumicole ale României, Matca, Lun­guleţu şi Izbiceni, de câteva săptămâni este expor­tată zilnic o cantitate de 700-800 de tone de legume către Ucraina, ţară care a avut probleme cu producţia agricolă din cauza războiului cu Rusia. Această piaţă de desfacere a fost o oportunitate pentru Ro­mânia, care în mod tradiţional arunca sute de tone de legume, din cauza crizei de supra­producţie, care apare în sezon.

„Anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (judeţul Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (judeţul Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. Ucraina este o piaţă spre care  pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit căldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi”, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi.

El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Însă, Ciuhureanu crede că fermierii români nu ar trebui să se bazeze pe faptul că Ucraina va fi o piaţă de desfacere pe termen lung, ci trebuie să se asocieze şi să vândă în supermarketuri, acolo unde sunt cele mai mari vânzări de legume şi fructe, cât şi să exporte în ţări care nu au o climă favorabilă, cum sunt cele nordice sau cele baltice. De asemenea, pentru a nu fi aruncată o parte din producţia primară, el crede că sunt necesare şi investiţiile în procesare, astfel încât roşiile, de exemplu, să se transforme în bulion.

„Cea mai mare parte din consumul de ketchup vine din China sau din alte state şi avem supraproducţie de roşii vara. Sute de tone de roşii se aruncă, de ce nu putem să facem? O soluţie pentru supraproducţie este procesarea”, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole de la Lunguleţu.

În România sunt câteva fabrici de conserve de legume, cum ar fi Râureni, brandul retailerului român Annabella, compania turcească Sahprod Meteor, care are în portoliu brandul Sultan, compania românească Encon sau compania Arovit. Însă, nu există o companie gigant, precum Cirio, firmă din Torino fondată în 1856, care este unul dintre liderii europeni în industria de conserve alimentare şi care ia legume şi fructe de la 14.500 de fermieri italieni, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

Astfel, lipsa procesării materiei prime româneşti duce la două situaţii provocaroare: în sezonul de producţie a legumelor în câmp se crează un surplus care devine risipă alimentară, iar acest surplus neprocesat duce la importuri mai mari de conserve de legume, care să acopere cererea. Mai mult, din cauza sezonului scurt, România oricum are iarna importuri mari de legume. Spre exemplu, anul trecut a avut importuri de legume de cinci ori mai mari decât exporturi. Importurile au fost de 528 de milioane de euro, iar exporturile de 107 milioane de euro, conform datelor de la INS.

În 2020, România a produs 2,34 milioane de tone de legume proaspete (inclusiv pepeni), situându-se pe locul 9 în UE în topul celor mai mari producători, arată datele Eurostat. Astfel, cu 4,3% din populaţia UE, România a realizat 3,6% din producţia de legume, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor.