Vine recesiunea? Cât de aproape este? Cât de puternică va fi? Va fi distructivă sau va remedia dezechilibrele care produc inflaţia de acum?

Autor: Bogdan Cojocaru 08.07.2022

Cu creşteri de dobânzi agresive şi cu preţuri ale energiei care bat record după record, pe pieţele financiare şi în discuţiile analiştilor se instalează teama că o nouă recesiune va lovi Europa, SUA şi chiar economia globală. Cei prudenţi vorbesc doar de stagflaţie, adică activitate economică slabă şi inflaţie ridicată şi persis­tentă. În Europa de Est, în acest scenariu s-ar încadra deja Polonia, cea mai mare economie din regiune.

Cel mai vizibil efect al unei recesiuni de amploare mondială ar fi, preconizează  stra­tegii de la Citi, o bancă americană, prăbuşirea preţului petrolului la 65 de dolari barilul până la sfârşitul acestui an şi până la 45 de dolari pe baril în 2023.

Ieri, Brentul, referinţa pentru piaţa inter­naţională a ţiţeiului, era tranzacţionat la 112 dolari pe baril, tendinţa fiind de scădere toc­mai pentru că temerile că vine recesiunea sunt puternice, iar o scădere a activităţii eco­no­mice ar aduce cererea mai aproape de nivelul ofertei. Preţurile petrolului, dar şi ale gazelor naturale au explodat în ultimele luni deoa­rece există pericolul ca Rusia să oprească brusc exporturile către ţările care fac presiuni să-şi retragă armata din Ucraina.

Un alt efect al fricii de recesiune, vizibil ieri, este că euro s-a depreciat faţă de dolar la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. În teorie, o monedă mai slabă este bună pentru exportatori pentru că le face mărfurile mai ieftine pe pieţele internaţionale, dar alimen­tează inflaţia.

Rezerva Federală america­nă, stăpâna dolarilor, a dat deja startul unui ciclu de ma­jo­rări de dobândă a­gre­sive pentru a opri in­flaţia, în timp ce Banca Cen­trală Europeană este doar în etapa de pre­gă­tire. Pe de altă parte, această teamă de rece­siune ar putea limita ca­pa­citatea băncii centrale de a înăspri politica moneta­ră, după cum scrie CNBC.

Dobânzi mai mari înseamnă credit mai scump, frână pentru creşterea economică şi sprijin pentru aprecierea monedei. Dolarul se apreciază pentru că este considerat activ de adăpost. În zona euro, teama că vine rece­siu­nea creşte în condiţiile în care preţurile ga­zelor cresc, sunt aplicate planuri de raţiona­lizare a consumului, iar războiul din Ucraina nu pare să se apropie de vreun sfârşit.

O bună parte din industria germană se bazează pe gaze naturale, în special pe cele importate din Rusia. Indicele economic Sentix pentru luna iulie arată că încrederea investitorilor din zona euro, regiune cu

19 state, este la cel mai scăzut nivel din mai 2020. Acest lucru sugerează că recesiunea este „inevitabilă“.

Economistul-şef al Berenberg Bank, Holger Schmieding, a spus pentru Financial Times că şansele ca SUA şi Europa să se confrunte cu scădere economică anul viitor au trecut de 50%. „Ceea ce era un risc în creştere a devenit scenariul de bază“, a explicat el.

Goldman Sachs a dublat de la 15% la 30% probabilitatea unei recesiuni americane anul acesta. Pentru următorii doi ani, probabilitatea este de aproape 50%. Peter Hooper, economist la Deutsche Bank, fost oficial al Fed şi primul strateg de pe Wall Street care a prognozat recesiune în SUA, apreciază că Fed va trebui să crească şi mai agresiv dobânzile deoarece inflaţia este prea puternică.

Neil Shearing, economist-şef la Capital Economics, crede că pericolul de recesiune este cel mai mare în Europa, unde o criză a costului vieţii, care are la bază inflaţia uriaşă, se dezvoltă în paralel cu una a gazelor natu­rale. Martin Wolburg, analist la asigurătorul Generali, spune că Rusia poate trimite Europa în recesiune închizând robinetul cu gaze.

Experţii de la Nomura vorbesc de o înce­tinire globală sincronizată pentru următoa­rele 12 luni şi apreciază că SUA, zona euro, Canada, Australia, Japonia, Marea Britanie şi Coreea de Sud vor intra în recesiune.

Calculele S&P Global arată că economia din zona euro se va duce în jos în prima jumătate a anului viitor dacă BCE înăspreşte mai agresiv politica monetară pentru a stopa inflaţia. Aceasta ar atinge vârful în ultimul trimestru din 2022 şi va avea o valoare medie de 4% în 2023. Inflaţia din zona euro a fost de 8,6% în iunie. Ţinta BCE este de 2%.

Dar nu toată lumea este pesimistă. Katharina Utermöhl, de la Allianz, spune că sectoarele închise de pandemie, cum ar fi cel al turismului, îşi vor continua revenirea rapidă, susţinând activitatea economică în timpul verii. Până la venirea recesiunii, indicatorii economici din SUA şi Europa arată încetinirea activităţii.

Încetinirea se simte şi în Europa de Est. ING a analizat economia poloneză şi a găsit că stagflaţia s-a instalat deja acolo. Inflaţia a mai încetinit, dar este în continuare foarte ridicată. Companiile sunt pesimiste. Consumul nu mai are baze solide. ING se aşteaptă la o recesiune tehnică în 2022.

Nicio recesiune nu seamănă cu alta. Cea provocată de ultima criză financiară globală a fost distructivă pentru afaceri şi piaţa muncii, iar durerea a fost acutizată de măsuri dure de austeritate mai ales în Europa. Cea adusă de pandemie a fost mai adâncă, dar guvernele au protejat locurile de muncă şi consumul. Acum, companiile continuă să facă angajări şi se confruntă cu o penurii de forţă de muncă. Puterea de negociere a salariilor este în mâinile angajaţilor. Salarii mai mari înseamnă putere de cumpărare mai mare pentru consumator, dar şi resurse mai mici pentru investiţii în sectorul corporate.