În sfârşit au ieşit la rampă cu noile taxe. Guvernul bulversează mediul de business cu zeci de măsuri fiscale. Miza este de 500 mil. euro în plus. Cel mai mult speră să obţină din accize şi din impozitarea contractelor part-time

Autor: Răzvan Botea 06.07.2022

Cu toate că veniturile la buget cresc din inflaţie şi din majorarea de taxe, dar şi din avansul economic, guvernul păstrează ţinta de deficit bugetar de anul acesta la 5,84% din PIB.

Ministerul de Finanţe a publicat luni seară un pachet extins de măsuri fiscale prin care speră să obţină, numai în 2022, 2,2 miliarde de lei la bugetul de stat. Cele mai importante măsuri care vor intra în vigoare de la 1 august sunt creşterea accizelor pe tutun şi alcool şi impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie, aceste două  măsuri urmând să aducă peste jumătate din creşterea de venituri. Proiectul de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal a fost publicat pe site-ul Finanţelor luni seară, pe 4 iulie 2022.

„Nu mi se pare că este o decizie înţeleaptă, a mai fost discutată o astfel de măsură, dar a fost tot timpul considerată neadecvată pieţei din România. Până la urmă, dacă vrem să luptăm cu lupta la negru sau la gri, nu se poate face decât cu verificări. În caz contrar, ceea ce este gri se va transforma în negru dacă nu faci verificări“, spune Emilian Duca, consultant fiscal, despre supraimpozitarea contrac­telor part-time.

Practic, explică el, această măsură ar putea veni cu un recul, pentru că, dacă un angajator ţine salariaţi pe contracte part-time şi plăteşte restul salariului „în plic“, va fi tentat să anuleze cu totul contractul şi să plătească angajatul la negru.

„Ori dispar locurile de muncă respective pentru că devin prea scumpe şi se transformă în muncă la negru“, spune el.

Printre măsurile care mai intră în vigoare anul acesta, la 1 august, se mai numără creşterea impozitării câştigurilor din jocuri de noroc, scăderea plafonului pentru facilităţile fiscale acordate în construcţii şi în industria agro-alimentară şi eliminarea impozitului specific din HoReCa.

„Impozitul specifică a avut şi el un scop, dar a fost deturnat. O să avem încasări mai mari la buget, asta este cert, dar vor creşte preţurile la restaurante, că să îşi acopere diferenţa“, a mai spus Adrian Benţa.

Cu toate că veniturile bugetului de stat cresc mult mai rapid decât era anticipat – e drept, datorită inflaţiei -, iar modificarea taxării va mai aduce un surplus de

2,2 miliarde de lei, la rectificarea bugetară, care va avea loc până la data de 5 august, deficitul bugetar nu va fi modificat. În acest an, deficitul bugetar este prognozat la 5,84% din PIB.

Cele mai multe măsuri din pachetul pus în dezbatere publică vor intra în vigoare începând cu ianuarie 2023. Astfel, în 2023, statul vrea să încaseze 13,4 mld. de lei în plus la buget, adică puţin peste 1% din PIB-ul de 1.460 mld. lei. Cu încasarea suplimentară de 2 miliarde de lei din colectarea mai bună a taxelor la nivelul ANAF, guvernul speră să fie destul pentru a scădea deficitul bugetar la 4,4% din PIB, cât şi-a asumat în faţa Comisiei Europene. Rămâne însă de văzut, pentru că această estimare se bazează pe o creştere economică prognozată de guvern la 4,4% în 2023, care va veni după una dintre cele mai grele ierni din punct de vedere economic.

Cele mai importante modificări fiscale pentru 2023 se referă la creşterea TVA-ului de la 5% pentru HoReCa la 9%, creşterea TVA-ului pentru sucuri carbogazoase de la 9% la 19%, creşterea impozitului pe dividende la 8% şi reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 1 mil. de euro la 500.000 de euro. De asemenea, o parte dintre facilităţile fiscale acordat construcţiilor şi sectorului agro-alimentar vor fi eliminate.

 

Măsurile care intră în vigoare în august 2022:

Creşterea taxei pe jocuri de noroc până la 40% pentru câştiguri;

Creşterea accizelor la tutun şi alcool;

Scăderea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale construcţiilor, sectorului agricol şi industriei alimentare de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar;

Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie;

Eliminarea impozitului specific pentru HoReCa.

 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate

„Sunt pentru păstrarea cotei unice şi împotriva taxei de solidaritate. Au mai fost încercări de modificare în aceste domenii. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă ca principiu, iar cota unică nu este neapărat cel mai modern mod de a impozita, dar, pentru un sistem care nu este digitalizat, ca al nostru, are certe avantaje practice”, a spus, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a spus că modificările prea dese la Codul Fiscal nu sunt binevenite, întrebat fiind de modificări precum reintroducerea impozitului progresiv sau introducerea taxei de solidaritate.

„Politicienilor le place să vorbească despre taxe şi impozite pentru că dă bine la televizor. Schimbările prea frecvente la Codul Fiscal le-am criticat      în repetate rânduri, fiindcă dacă se fac modificări prea rapide care nu sunt pregătite, rezultatul nu este bun”, a mai spus el.

 

Principalele măsuri fiscale care intră în vigoare din 2023:

Creşterea TVA-ului pentru HoReCa, sucuri carbogazoase;

Creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%;

Creşterea impozitelor pe clădiri;

Facilităţile fiscale în construcţii şi sectorul agroalimentar numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii în baza contractelor de muncă;

Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 1 mil. de euro la 500.000 de euro şi instituirea condiţiei ca microîntreprinderile să aibă cel puţin un salariat.