Europa de Est: furtuna globală amplifică declinul monedelor, iar băncile centrale sunt nevoite să aplice majorări şoc de dobânzi

Forintul ungar a atins noi mi­nime la mijlocul acestei săptămâni în condiţiile în care temerile privi­toare la alunecarea economiei mon­diale în recesiune s-au adăugat profilului de risc în deteriorare al ţării şi îngrijo­rărilor legate de viito­rul fondurilor UE, relatează Reuters.

Zlotul polonez s-a depreciat de asemenea uşor, cu investitorii re­nunţând la active riscante pe fondul temerilor privind o posibilă rece­siune la nivel mondial. Pieţele au devenit mai nesigure dacă Polonia va primi de fapt fondurile de re­dresare în urma COVID-19 de la UE.

Forintul ungar a devenit una dintre cele mai slabe monede nu nu­mai din regiune, ci din întreaga lume, notează Daily News Hungary.

Există mai mulţi factori negativi care stau la baza declinului mone­dei, iar aceştia nu dau semne că ar dispărea în curând. Ungaria nu a ajuns la un acord cu Comisia Europeană cu privire la fondurile UE, piaţa nu este pe deplin mulţu­mită de pachetul de ajustare fiscală al guvernului, cu taxele speciale trimiţând un mesaj negativ către mediul de business, deteriorarea fundamentelor economiei ungare devine din ce în ce mai clară, iar dolarul american îşi continuă aprecierea.

Banca centrală a Ungariei a ma­jorat dobânda de depozit pe o săp­tămână cu 200 de puncte bază ieri, până la 9,75%, de departe cel mai ridicat nivel din UE, însă aceas­tă acţiune nu a reuşit să stăvilească plon­jonul forintului, scrie Bloomberg.

Forintul s-a depreciat cu aproa­pe 13% de la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie.

Decizia băncii centrale a venit după ce strategii acesteia au majorat în mod neaşteptat dobânda de referinţă cu 100 de puncte pentru a o aduce în linie cu dobânda de depozit săptămâna trecută. Episoa­dele frecvente de slăbiciune a forintului au forţat banca centrală să crească costurile de finanţare aproape săptămânal în mare parte a acestui an.

Ungaria resimte de asemenea impactul cheltuielilor electorale care au adâncit deficitul bugetar şi al balanţei de plăţi într-un moment în care rezervele valutare ale băncii centrale sunt inferioare celor ale celorlalte ţări din regiune.

În cazul Poloniei, majoritatea economiştilor se aşteptau ieri ca banca centrală a acesteia să majoreze dobânzile pentru a 10a lună consecutiv pentru a domoli inflaţia şi a susţine zlotul fără a declanşa un declin economic. Economiştii anticipau o majorare cu 75 de puncte bază a dobânzii până la 6,75%.Strategii polonezi sunt sub presiune să opereze astfel de majorări după ce cei din Ungaria, Cehia şi România au optat pentru majorări peste aşteptări, iar zlotul a coborât la un minim pe patru luni în raport cu euro.

Cea mai mare economie din estul Europei şi-a majorat dobânda de referinţă cu 590 de puncte în total de la începerea ciclului în octombrie. În iunie, guvernatorul băncii centrale a acesteia Adam Glapinski a declarat că banca se apropie treptat de finalul ciclului de înăsprire a politicii monetare.

Însă speranţele în acest sens ar putea fi zădărnicite de politicile guvernului menite să susţină cererea internă şi să atenueze durerea inflaţiei într-un an pre-electoral, spun economiştii, potrivit Reuters.

Coroana cehă nu este prinsă în toate aceste turbulenţe, banca centrală a Cehiei reuşind s-o menţină aproape de 24,75 în raport cu euro.