ZF Agropower. Daniel Ciuhureanu, Brateşleg Grup: Vindem legume prin intermediul reţelelor Kaufland şi Metro în Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria şi Polonia

Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi, ce fac aproximativ 10.000 de tone într-un an, vând marfa atât în România, cât şi în Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria şi Polonia, prin intermediul marilor reţele de comerţ modern, dar şi în Ucraina, din acest an, prin intermediari.

„În sezonul estival se simte un consum mai mic de legume în România, pentru că pleacă lumea în concedii şi, pe de altă parte este un exces de producţie. Noi, vindem legume prin intermediul reţelelor Kaufland şi Metro în Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria şi Polonia“, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup.

El consideră că asocierea este soluţia ideală pentru a găsi piaţă de desfacere şi pentru calibra producţia în funcţie de vânzări. Brateşleg Grup este format producători de rădăcinoase şi bulboase – ceapă, morcovi, ţelină, sfeclă, păstârnac – şi Ciuhureanu afirmă că funcţionează bine asocierea, iar pentru desfacerea producţiei lucrează cu majoritatea reţelelor de supermarketuri, direct sau prin intermediari.

„Trebuie să pornim de la vânzare. Fiecare legumicultor trebuie să se gândească că dacă are piaţă de desfacere, poate să producă. Altfel, observăm o migrare spre producţia de cereale din partea micilor legumicultori, impedimentul principal fiind lipsa forţei de muncă, dar şi costurile mari cu acesta. Cred că e bine să faci ceea ce ştii, dar să ai piaţă de desfacere“, a precizat Daniel Ciuhureanu.

El susţine că anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (jud. Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (jud. Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. „Ucraina este o piaţă spre care să pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit caldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi“, a afirmat Daniel Ciuhureanu.

Totuşi, el crede că fermierii nu ar trebui să se obişnuiască cu ideea că vom vinde mereu în Ucraina, pentru că lucrurile vor reveni la normal după finalizarea războiului şi este nevoie de o soluţie pentru a vinde cantitatea mare de marfă din sezon. „Odată cu deschiderea transportului maritim, trebuie să ne uităm şi la nord, la ţări cu climă mai rece şi în luna iunie sau iulie să trimite marfa către Suedia, Finlanda Ţările. E drept că Polonia este în calea noastră, dar noi avem avantajul unei clime mai blânde şi putem concura cu Polonia. Însă, ar trebui ca cooperativele să aibă un suport mai mare pentru promovare şi să participe la târguri organizate de autorităţi, pentru că este clar că piaţă românească nu poate absorbi totul în sezon“, a completat Ciuhureanu.

Principalele produse comercializate sunt ceapa, în perioada iulie-august; morcovii, disponibili începând cu luna iunie; ţelina, în luna august; sfecla roşie, în luna octombrie; păstârnacul, începând cu luna august; varza de toamnă, începând din luna octombrie, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Pentru a vinde şi iarna, compania şi-a făcut un depozit cu o capacitate de 6.000 de tone.

„Avem nevoie de sprijin mai puternic de la stat pentru de depozitare, altfel doar mediul privat nu poate face depozite regionale. Cooperativele pot face depozite regionale, dar cu greu, şi este nevoie de profesionişti. Nu o văd ca pe o soluţie de viitor. De asemenea, cred că pe halele existente pentru depozitare trebuie puse panouri solare, ca să reducem din costul cu energia. Iarna trecută preţul cu energia depăşea preţul produsului în sine şi ar fi trebuit să dublăm preţul produselor, ceea ce supermarketul nu accepta“, a menţionat Ciuhureanu.

Brateşleg Grup, o companie înfiinţată în 2008, a ajuns la venituri de 14,5 mil. lei în 2021 şi un profit de 1,2 milioane de lei. Spre exemplu, în primul an de funcţionare, 2008, cifra de afaceri a fost de doar 115.000 de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

În 2021, România a avut o producţie de 3,5 milioane de tone de legume, din care peste 60% a fost realizată în câmp şi doar 4% în solarii, conform datelor de la INS. Importurile de legume au fost de cinci ori mai mari decât exporturile şi au sărit de jumătate de miliard de euro. La roşii, spre exemplu, importurile au fost de 113 milioane de euro şi exporturile de doar 1 milion de euro, de peste 100 de ori mai mici.