Victor Coşconel, Colliers: Tratăm cu un optimism precaut evoluţia sectorului de birouri în trimestrele următoare

Autor: Cosmin Pirv 08.07.2022

Cererea nouă de spaţii de birouri moderne din Bucureşti a ajuns, la jumătatea anului 2022, la valori comparabile cu media deceniului precedent, potrivit consultanţilor Colliers, care observă însă o diferenţiere clară între cum sunt percepute clădirile noi şi cele existente care nu au beneficiat de investiţii pentru îmbunătăţiri tehnice. Mai exact, ritmul anualizat al cererii noi aproape s-a dublat faţă de minimul atins în contextul pandemiei, iar chiriaşii se orientează într-un număr tot mai mare către clădirile noi, cu specificaţii tehnice calitative şi care se află în zone bune.

„Ritmul anualizat al cererii noi este comparabil valoarea înregistrată în anul 2019, chiar dacă se află cu aproximativ o treime sub valoarea record înregistrată în 2017. Cu toate acestea, în acei ani s-au construit, în medie, peste 200.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri moderne pe an, în condiţiile în care, în perioada 2022-2024, scenariul optimist indică o medie de aproximativ 120.000 metri pătraţi pe an. În prezent, nu suntem încă la nivelul din 2017-2019 de cerere, dar suntem mai aproape de acele valori decât de minimele din pandemie. Această revenire a venit la pachet şi cu un volum destul de mic de livrări noi, ceea ce pentru chiriaşi înseamnă mai puţine opţiuni atunci când decid să închirieze un spaţiu de birouri”, explică Victor Coşconel, Head of Leasing la Colliers.

Analiştii arată că după integrarea muncii la distanţă în modelul de lucru obişnuit al majorităţii companiilor, piaţa de birouri se va schimba drastic. Totuşi, tranziţia către un mod de lucru hibrid nu va însemna neapărat o reducere a suprafeţelor ocupate, în condiţiile în care firmele vor urmări mai degrabă să maximizeze calitatea timpului petrecut de angajaţi la birou. Concret, dispare nevoia de suprafeţe întinse de mese pentru birouri şi apar tot mai multe suprafeţe dedicate pentru activităţi specifice, precum colaborare, conferinţe, discuţii unu la unu, zone de întâlnire mai relaxate, zone de relaxare şi chiar distracţie.

Pe termen mediu, marea provocare ar putea să nu fie neapărat schimbarea modului de lucru cât veştile mai puţin bune din plan economic, este de părere Victor Coşconel. Incertitudinile economice şi geopolitice majore, cumulate cu riscurile ca anumite economii dezvoltate să alunece în recesiune, precum şi întărirea politicii monetare în SUA şi zona euro, reprezintă elemente care pot afecta puternic activitatea în ţările în curs de dezvoltare, iar România este în mod special vulnerabilă la evenimente externe negative.

„În aceste condiţii, tratăm cu un optimism precaut evoluţia sectorului de birouri în trimestrele următoare, având în vedere că există riscuri semnificative ca economia să nu mai meargă aşa bine şi să ne trezim într-o situaţie diametral opusă cu cea pe care am văzut-o în ultimul an pe piaţa de birouri din România”, spune expertul.

Pe termen mai lung, factorii pozitivi care au propulsat Bucureştiul printre cele mai interesante şi dinamice centre de servicii din Europa rămân valizi - salarii relativ mici faţă de Europa de Vest asociate cu abilităţi tehnice şi lingvistice bune. Prin urmare, este de aşteptat ca piaţa să crească nu doar pe o bază cantitativă, ci şi pe una calitativă, cu multe alte companii globale de tip blue-chip (mai ales din zona tehnologiei, dar nu numai) care să intre pe piaţă.

Stocul redus de birouri moderne din Bucureşti pe cap de locuitor este un factor izolator pe termen lung, consideră consultanţii Colliers, iar stocul modern de birouri este de aşteptat să înceapă din nou să crească în câţiva ani. În primul trimestru din 2022 au fost livraţi puţin peste 70.000 de metri pătraţi de spaţii noi de birouri moderne în Bucureşti, crescând stocul total la aproape de 3,3 milioane de metri pătraţi şi ar putea atinge 4 milioane de metri pătraţi până la sfârşitul deceniului. Oraşele regionale vor rămâne mai puţin dezvoltate decât Bucureştiul, dar vor continua să crească mai repede decât Capitala şi vor prospera.

„Remarcăm că nu s-au materializat scenariile din vremea pandemiei care sugerau că un număr mare de chiriaşi vor da înapoi suprafeţe importante de birouri în contextul în care vor dori să pună accent pe lucrul de la distanţă. Dimpotrivă, companiile care şi-au redus suprafaţa în contextul adoptării unui mod de lucru hibrid sunt mai degrabă excepţiile. Cu toate acestea, scenariile de creştere pentru piaţa de birouri se confruntă cu provocări destul de mari pe termen scurt şi mediu, având în vedere climatul economic internaţional. O recesiune în ţările dezvoltate ar putea foarte uşor să contamineze economia României, ceea ce ar diminua considerabil şi cererea de spaţii de birouri”, punctează Victor Coşconel.

Specialiştii estimează că în acest an ar putea fi livraţi aproximativ 140.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri noi şi moderne, cu un total de aproximativ 360.000 de metri pătraţi pentru perioada 2022-2024.