(P) Hrisovul emis de Alexandru cel Bun încununează ultima licitaţie a sezonului

Autor: Publicitate 08.07.2022

Aproximativ 300 de cărţi şi hărţi rare, ediţii princeps, documente de colecţie sau fotografii de epocă vor fi scoase la licitaţie în ultimul eveniment al sezonului la Casa Artmark. Licitaţia de marţi, 19 iulie, începe cu o selecţie specială de fotografii de autor sau care surprind momente istorice, ce evocă sau poartă semnătura unor personalităţi celebre, şi continuă cu o colecţie de manuscrise semnificative ori cărţi cu dedicaţie ori în ediţie bibliofilă, inclusiv în tiraje nedestinate comerţului. Documentele din cadrul deja tradiţionalei Licitaţii Artmark de Carte din luna iulie oglindesc evenimente importante ale istoriei românilor şi oferă acces publicului educat la o piaţă reglementată în cadrul căreia circulă hârtii vechi, cu valoare documentară şi istorică, recunoscute pentru calitatea de piese de colecţie, unele dintre ele clasate ori în curs de clasare în patrimoniul naţional cultural.

Licitaţia de marţi 19 iulie oferă colecţionarilor sau pasionaţilor de istorie acces unic la o premieră pentru piaţa românească de artefacte istorice – un uric (hrisov de împroprietărire) emis de Alexandru cel Bun la 1412, în al 12-lea an al domniei sale. La acest moment mai sunt cunoscute în colecţiile publice din România doar trei documente emise de Alexandru cel Bun, unul păstrat la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, iar două la Complexul Muzeal Bucovina din Suceava. Excepţionala piesă are preţul de pornire de 3.000 de euro.

Rarisimul document, rămas în arhiva privată a unei familii moldovene, a parcurs un traseu liniar de-a lungul secolelor, fără a-şi schimba în mod repetat proprietarul, cum se întâmplă în cazul multora dintre capodoperele de semnificaţie artistică sau istorică. După mai bine de 600 de ani de istorie, iese la vânzare în cadrul licitaţiei de marţi 19 iulie, ocazionat de finalizarea unei succesiuni. Astfel documentul istoric provine din colecţia unui ultim reprezentant al unei familii de colecţionari din Iaşi, ce l-a dobândit recent prin succesiune notarială. Înaintea acestuia, începând cu 1970, documentul s-a aflat în colecţia profesorului şi colecţionarului de carte ieşean I.A., o personalitate a capitalei moldovene, care a iniţiat constituirea Muzeului Literaturii din Iaşi, precum şi a altor muzee şi case memoriale din acelaşi oraş, mândrindu-se cu faptul că este urmaş al răzeşilor din vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Înainte de 1970 piesa de colecţie a fost păstrată în colecţia rudei sale, general român, combatant în cel de-al Doilea Război Mondial, care a moştenit la rândul său uricul drept parte a arhivei de familie. Iar în anii 1930 documentul se păstra în proprietatea locotenentului Constantin Făiniţă din regimentul 14 Roman, nepot al lui Costachi A., ocazie cu care îl prezintă Institutului de Istoria Vechiului Drept Românesc condus de prof. Ştefan Grigore Berechet, care îl analizează şi realizează o reproducere fotografică, făcându-l public mai întâi într-o comunicare ştiinţifică: „Un act de danie de la Alexandru cel Bun din 1412”, în „Revista Istorică” din 1936, iar apoi, mai pe larg, în unicul număr al revistei Institutului – „Întregiri”, nr. 1/1938.

O mare valoare istorico-documentară are şi decretul, cu o tematică rară, eliberat de Împărăteasa Maria Theresa în 1750, care lămureşte drepturile pe care le acordă invalizilor, aplicabile şi pe cuprinsul Principatului Transilvaniei şi care poartă semnătura olografă a împărătesei şi sigiliul Cancelariei imperiale. Piesa de colecţie are preţul de pornire de doar 500 de euro şi a fost tipărită în atelierul tipografului curţii imperiale, la Viena.

Un alt document inedit, în cadrul Licitaţiei de Carte, provenind din colecţia unui anticar, este un „Jurământul de credinţă” faţă de Prinţul Filip al Belgiei, viitor domn al Principatelor Române, semnat de viitorul primar al Iaşiului, Grigore Tufescu, în 1866. Documentul este de o rară însemnătate pentru că surprinde acest moment de forţă şi acceleraţie a istoriei românilor, ce se încordau la unison pentru independenţă şi depăşirea statutului de vasalitate, moment, mai rar în istoria noastră, al unor alegeri voluntare de politică externă; astfel este foarte interesant că documentul poartă, printre semnăturile martorilor, pe aceea a lui Nicolae Rosetti-Roznovanu, de curând ales candidat pentru tronul Moldovei de opozanţii taberei Cuza (ce sperau în separarea Moldovei de Ţara Românească) şi care iniţial s-a opus public alegerii unui principe străin. Piesa de colecţie pleacă în licitaţie de la un preţ de pornire de doar 400 de euro.

Rarităţile din cadrul Licitaţiei de Carte pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviţă, de luni până duminică, în intervalul orar 10:00-20:00. Toţi cei care vor păşi pragul Palatului din str. C.A. Rosetti vor avea parte de consiliere din partea consultanţilor de artă în vederea prezentării detaliilor loturilor din cadrul licitaţiei. Evenimentul din 19 iulie va avea loc exclusiv online, pe noua platformă a Casei, Artmark Live 2.0., în curs de lansare.