Educaţie, stil de viaţă şi wellness. România, în criză de ingineri. Companiile au nevoie de tot mai mulţi ingineri, iar facultăţile nu fac faţă cererii

♦ Mihnea Costoiu, rector, Politehnica Bucureşti: „Suntem într-o criză majoră de forţă de muncă, suntem într-o presiune extraordinară. Necesarul pieţei este de 600.000 de ingineri, noi producem circa 3.700 pe an“ ♦ În ultimii şapte ani universitari, numărul absolvenţilor de licenţă, masterat şi doctorat ai specializării în inginerie, prelucrare şi construcţii a fost aproape constant, de circa 22.000 ♦ Salariul mediu al unui inginer debutant este de aproximativ 800 de euro net pe lună şi poate ajunge până la 2.000 - 3.000 de euro pe lună după primii ani de muncă.

În ultimii ani, nevoia companiilor de ingineri a crescut constant, astfel că facultăţile de pe piaţa locală nu reuşesc să ţină pasul cu cererea din partea companiilor. Astfel, România are nevoie de peste 600.000 de ingineri în următorii zece ani, în timp ce Uniunea Europeană are nevoie de 2 milioane de ingineri până în 2035, după cum arată datele de la Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB).

„Suntem într-o criză majoră de forţă de muncă, o criză majoră demografică care a generat o criză de forţă de muncă. Suntem într-o presiune extraordinară. Companiile vin şi solicită insistent ingineri pentru perioada următoare. Circa 200.000 de ingineri şi 20.000 de medici au părăsit România după 1989. Este un exod care continuă. Ceea ce este de subliniat că în acest moment continuă exodul inginerilor buni, a celor care fac performanţă“, a declarat Mihnea Costoiu, rectorul UPB, în cadrul unei conferinţe de presă.

Conform celor mai rezervate calcule, România are nevoie de peste 600.000 de ingineri, într-un context complicat în care Europa îşi reaşază industriile, mai spune rectorul Politehnicii.

„Astăzi, ultimele studii, cele de dinainte de pandemia de COVID-19, arată că necesarul pieţei este de 600.000 de ingineri, noi producem circa 3.700 pe an la ciclul de licenţă, aceasta este diferenţa. În următorii 10 ani, mergând cu turaţie maximă, universitatea poate acoperi circa 40.000 dintre aceştia şi suntem cel mai mare furnizor de forţă de muncă din România în acest moment. Celelalte universităţi din centrele universitare mari produc circa 8.000 toate“, detaliază Costoiu.

În ultimii şapte ani universitari, numărul absolvenţilor de licenţă, masterat şi doctorat ai specializării de inginerie, prelucrare şi construcţii a fost aproape constant, de circa 22.000, conform calculelor ZF bazate pe date de la Institutul Naţional de Statistică (INS)  „Generaţiile sunt între 3.500 - 3.700 de ingineri absolvenţi la licenţă, suntem aproape de cum era înainte de anul 1989. Angajabilitatea este foarte mare pentru că presiunea este foarte mare. Circa 70% continuă în programe de masterat, marea majoritate dintre ei se angajează în anul al patrulea, iar unii îşi dezvoltă companiile lor. (...) Atragem atenţia asupra nevoii de investiţii în inginerie, nevoia este la fel de mare în Iaşi, Cluj sau Timişoara“, afirmă Mihnea Costoiu.

În plus, el spune că există un fenomen destul de mareal tinerilor care se angajează în timpul facultăţii şi renunţă la studii.

Horia Necula, prorector al Universităţii Politehnice din Bucureşti, afirmă că firmele se implică din ce în ce mai mult în programele desfăşurate de universitate. „Mediul economic a început să simtă din ce în ce mai mult necesitatea implicării în activitatea universităţii. Circa 30% dintre studenţii care fac practica în companii ajung să se angajeze în companiile în care fac practică. Anual avem peste 1.000 de parteneriate semnate cu mediul economic“, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment.

Viitorul are nevoie de ingineri, spune Cristian Doicin, decanul Facultăţii de Inginerie Industrială şi Robotică din cadrul UPB.

„Revoluţia tehnologică nu se opreşte aici. Absolvenţii noştri au competenţe digitale care să-i ajute indiferent de locul în care lucrează. Politehnica are peste 80 de laboratoare şi în jur de 68 de centre de cercetare. Nu poţi avea ingineri buni fără să ştie matematică, fizică, discipline greu de digerat“, a completat el.

Gabriel Petrea, afirmă că director general adjunct al Universităţii Politehnica din Bucureşti, în următorii 10 ani de zile, toate meseriile care pot fi automatizate vor dispărea.

„Tehnologia va înlocui uşor-uşor multe locuri de muncă, dar acest lucru nu înseamnă că noi nu vom mai avea nevoie de muncă. Avem nevoie de ingineri care să opereze acele maşinării autonome. Indiferent de cum se va dezvolta tehnologia, vom avea nevoie de ingineri în continuare. Trebuie să ne dezvoltăm durabil, trebuie să ne dăm seama că nu putem să ignorăm tehnologia. În fiecare industrie vom avea nevoie de inginerie“, afirmă el.

O altă problemă cu care se confruntă facultăţile de profil faptul că tinerii nu se mai îndreaptă spre o carieră didactică, ci se îndreaptă mai mult spre companiile private, având în vedere diferenţele salariale dintre posturile la stat şi cele la privat. 

„Noi ne confruntăm cu lipsa de candidaţi şi facem eforturi extraordinare, avem şcoli, grădiniţe pentru copiii angajaţilor. Cred că sunt şase ani de când oferim tinerilor şefi de promoţie posibilitatea de a intra în universitate pe posturi de ingineri iniţial pentru că nu pot avea o carieră didactică fără diploma de masterat. Avem o politică agresivă pentru atragerea tinerilor“,  concluzionează Mihnea Costoiu.

Un inginer ieşit de pe băncile facultăţii câştigă un salariu de început de 1.000 de euro în o companie, iar dacă rămâne să predea în cadrul facultăţii câştigă de 3.000 de lei net, salariul simplu la care se pot adăuga alte venituri din diferite proiecte pe care le desfăşoară. În plus, ei pot să lucreze în paralel în o companie privată.

Salariul mediu al unui inginer debutant porneşte de la aproximativ 800 de euro net pe lună şi poate ajunge până la 2.000 – 3.000 euro pe lună după primii ani de muncă.

Universitatea Politehnica din Bucureşti generează aproximativ 6.000 de absolvenţi anual, cumulat la programele de licenţă şi master, respectiv 19% din totalul absolvenţilor la nivel naţional în domeniile tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi inginerie, prelucrare şi construcţii.

Aproximativ 60% dintre studenţii UPB lucrează în domeniul ingineriei pe care îl studiază şi aproximativ 20% lucrează în alt domeniu al ingineriei, faţă de cel studiat, înainte de finalizarea studiilor.