Business Magazin. În ultimul deceniu numărul şcolilor private din România aproape că s-a dublat: Care sunt diferenţele faţă de stat

Autor: Ramona Cornea 10.07.2022

În ultimul deceniu, numărul şcolilor private din România aproape că s-a dublat. Reprezentanţii şcolilor private spun că taxele plătite lor aduc şi diferenţe de ofertă, de motivaţie a profesorilor şi de rezultate în comparaţie cu şcolile publice. Pot cumpăra banii o educaţie mai bună şi, în consecinţă, poate un viitor mai bun?  

Învăţământul privat a prins un avânt puternic în ultimul deceniu, iar tot mai mulţi părinţi se îndreaptă către alternative pentru şcolile de stat. În anul 2020 erau înregistrate în statisticile oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) circa 315 unităţi private în sistemul de învăţământ preuniversitar. De altfel, în ultimul deceniu, numărul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020, ultimul an pentru care INS are date disponibile. Cel mai mare salt în numărul de şcoli private din România a avut loc între 2012 şi 2013, cu o creştere de 49 de unităţi în acel an. În următorii ani, creşterea a fost constantă, însă nu şi-a menţinut acelaşi ritm alert.  Cele mai multe şcoli private sunt în regiunea Bucureşti – Ilfov, numărul acestora fiind de 69, dintre care 55 sunt doar în Bucureşti. Pe locul al doilea în clasament este Clujul, cu 24 de astfel de unităţi de învăţământ, urmat de Constanţa, cu 20 de şcoli, şi Iaşi, cu 15, după cum arată statisticile INS. La polul opus, judeţele cu cel mai mic număr de unităţi de învăţământ preuniversitar private sunt Ialomiţa, Olt şi Caraş-Severin, toate cu o singură şcoală privată înregistrată în statisticile oficiale din anul 2020.

Cătălina Gărdescu, director de de admiteri şi relaţii externe al Şcolii Americane (American International School of Bucharest), spune că părinţii vin la o şcoală privată pentru că vor un mediu modern de învăţare şi pentru că vor să facă un pas spre o universitate internaţională. De asemenea, pandemia a fost şi ea un factor care a atras părinţii către şcolile private. „Nu mai este destul azi să arăţi că ai un campus dotat şi modern, iată că un mic virus ne-a obligat să îl ţinem închis mai mult de jumătate de an. Aş spune că părinţii găsesc la noi programa internaţională, grija faţă de copil, educarea într-un mediu modern şi actual, includerea într-o comunitate internaţională, avem 65 de ţări între elevi şi 20 între profesori, în campus se vorbesc 34 de limbi internaţionale. De asemenea, părinţii vin si pentru ca AISB reprezintă în viziunea lor un pas bun către o universitate internaţională”, a spus ea. Cătălina Gardescu este de părere că nu este drept faţă de sistemul public de învăţământ ca o şcoală privată, cu taxe de şcolarizare ridicate să ofere lecţii în privinţa iniţiativelor care ar putea fi preluate de şcolile de stat. „Diferenţele bugetare dintre noi aduc după acestea şi diferenţe de ofertă, este normal. Sunt diferenţe de la motivaţia profesorilor, la modul cum arată şcoala, ce tehnologie şi materiale se folosesc şi ce tipuri de cursuri pot face elevii. Ştiu din experienţă personală, sunt fiică de profesor, că există în sistemul public de învăţământ exemple excelente şi iniţiative pe care multe şcoli private ar fi norocoase să le poată prelua. Ce aş spune ar fi ca, în măsura în care se poate, ar trebui ca elevilor să li se permită să experimenteze cât de mult.  Putem să le povestim o zi întreagă, dacă îi lăsăm să experimenteze, vor învăţa cu siguranţă”, a detaliat reprezentanta AISB.Ca exemplu, ea vorbeşte despre un proiect în care elevii de clasa treia învăţau despre migraţie. Au ieşit în pauză şi când s-au întors clasele erau încuiate, iar pentru 30 de minute au fost „refugiaţi”. „Prin colaborare cu alţi profesori, am avut anumite clase în care se puteau duce, unii îi primeau frumos, alţii îi primeau pentru că erau obligaţi, alţii îi primeau şi îi puneau la muncă.  A fost o experienţă care a arătat elevilor potenţialul impact emoţional într-o astfel de situaţie, desigur, la o scară foarte redusă, conform vârstei de 8 ani.  Prin astfel de proiecte şi alte asemenea lor, sperăm să creştem oameni curajoşi, care să manifeste grijă şi compasiune faţă de cei din jur”, a completat Cătălina Gardescu. Întrebată ce sfaturi are pentru părinţii care vor să-şi înscrie copiii la o şcoală privată, dar nu ştiu la ce criterii să se uite pentru a alege şcoala potrivită pentru copilul lor, reprezentanta Şcolii Americane spune că părinţii trebuie în primul rând să îşi facă bine temele: să viziteze toate şcolile de care sunt interesaţi, să intre în campus, să se uite in jur, să îşi închipuie copilul acolo, să se uite la copii, la cum arată, dacă sunt relaxaţi, veseli, la cum interacţionează unul cu altul, să vorbească faţă în faţă cu directorul educaţional, să înţeleagă viziunea şcolii, să meargă cu o listă de întrebări la obiect, să solicite informaţii legate de acreditări, despre cum angajează personalul, care este modul de luare a deciziilor în şcoală, precum şi detalii legate de programa şi de programe extracurriculare. „Este bine ca părinţii să discute şi aspecte legate de consilierea disponibila elevilor, de parcursul absolvenţilor, de poveşti de succes şi despre nereuşite, despre cum au fost ele gestionate. Ar fi bine ca părinţii să nu plece urechea la zvonuri pe care le aud pentru că fiecare filtrează experienţa într-o şcoală în mod personal. Desigur, ei trebuie să întrebe despre ce aud şi să observe cu atenţie răspunsul”, a concluzionat Cătălina Gardescu.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro