Dragoş Popa, Citi România: Sunt foarte multe tendinţe care se suprapun în acelaşi timp şi volatilitatea a devenit o temă principală

Dragoş Popa, directorul departamentului Companii Mari, Sector Public şi Companii Multinaţionale din cadrul companiei Citi România afirmă că în acest moment sunt foarte multe tendinţe care se suprapun în acelaşi timp pe piaţa din Român ia şi volatilitatea a devenit o temă principală.

„În momentul în care piaţa de M&A stă pe loc, nici nu mai apar nevoi de finanţare mari pentru achiziţii. Pe de altă parte, vedem că în ceea ce priveşte atragerea de proiecte în România, mă refer la extinderi de capacitate de producţie, avem momentan două tendinţe contrare: o parte din investitori este reticentă în a se angaja, iar pe de altă parte vedem influenţa acestui near shoring, capacităţi de producţie relocate din zona Ucraina sau care au legătură cu Ucraina sau Rusia, fie că vorbim despre partea de agricultură şi investiţia în infrastructură pentru Portul Constanţa sau pentru Portul Galaţi, fie că discutăm de anumite prepoziţionări şi în domeniul militar, aşteptăm să vedem cum se cristalizează această tendinţă pe termen lung din perspectiva investiţiilor noi. Sunt foarte multe tendinţe care se suprapun în acelaşi timp şi volatilitatea a devenit o temă principală”, a declarat Dragoş Popa în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

Ce a mai declarat Dragoş Popa în cadrul evenimentului:

• Cred că sunt două elemente distincte – la partea de capital de lucru este evident că avem un impact în ceea ce priveşte partea de preţuri pe energie şi materii prime, deci ne aşteptăm la o creştere a necesarului de finanţare. În plus, apar tot felul de distorsiuni în industrie, în sectorul energetic a nevoii de capital circulant. Este o nevoie suplimentară de finanţare.

• Din punctul de vedere al finanţării pe termen lung, vedem o dependenţă clară de pieţele internaţionale. Finanţarea pe termen lung vine din anumite nevoi pentru că rolul unei bănci este să ajute compania atunci când are acele nevoi. Pe partea de achiziţii, vedem companiile la nivel global, dar şi cele din România luând o postură de expectativă. Au scăzut foarte mult evaluările, pieţele internaţionale, fie că vorbim de equity capital markets sau de debt capital markets sunt oarecum prudente şi puţin închise. Fenomenul acesta se resimte şi în România ca impact.

• Există două componente distincte din punctul de vedere al comportamentului: companiile multinaţionale văd o finanţare în lei pentru că partea de euro este în general acoperită de compania mamă. Pentru IMM-uri, cele mid-cap, vedem mai degrabă o finanţare în euro. Pentru companiile româneşti mari, totul depinde de activul finanţat şi de fluxul de încasări din spatele acelui activ. Dacă este vorba de o capacitate de export şi se aşteaptă la un flux în euro, vor cere finanţare în euro, dacă este vorba de o producţie pentru piaţa domestică, vorbim despre un flux în lei.

• Se vede o oarecare prudenţă şi se văd pieţe închise. În momentul în care ai pieţe închise, pricingul nu este relevant pentru că nu ai lichiditate. Ca prevalenţă, scenariul tinde să devină recesionist, deci ne putem aştepta la aşa ceva. România este conectată la economia globală, 80% sunt companii multinaţionale, se va transmite şi în economia românească. Ne trezim în o perioadă mult mai restrictivă din punct de vedere al finanţărilor disponibile. Problema de a materializa oportunităţile şi potenţialul a devenit o problemă extrem de acută.