ZF Bankers Summit 2022. Dobânzile vor creşte în continuare, dar de data asta s-ar putea să crească mai mult la depozite. Sistemul financiar e destul de stabil şi poate face faţă la criză. Poate vom avea recesiune dar vom intra mai târziu decât alţii şi cu o intensitate mai mică

♦  Situaţia macroeconomică este destul de complicată, în condiţiile în care vorbim despre policrize ♦ Sistemul bancar este stabil şi poate face faţă la criză ♦ România ar putea să intre în recesiune, însă mai târziu decât alţii şi intensitatea va fi mai mică, în condiţiile în care avem avantaje pe care alţii nu le au ♦ Băncile centrale au majorat dobânzile, nici prea repede ca să nu declanşeze o recesiune, dar nici prea lent pentru a nu atrage inflamarea inflaţiei şi deprecierea cursului, în viziunea BNR ♦ Banca Transilvania se aşteaptă ca dobânzile la depozite să crească mult mai accelerat decât dobânzile la credite ♦Ideea că ar putea să explodeze cursul este o copilărie pentru că nivelul rezervelor valutare ale României depăşesc cu mult baza monetară, după cum spune Eugen Rădulescu, director în BNR.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

► Într-adevăr, nu mai vorbim despre o pandemie, ci vorbim despre o policriză.

► Sistemul bancar din România a intrat în anul 2022 cu o capitalizare foarte bună, cu lichiditate ridicată şi cu un apetit de finanţare. Se vede şi din cifrele din primul trimestru când creditarea a crescut cu peste 10%.

► Din punctul de vedere al vânzărilor suntem destul de încrezători şi menţinem cifrele anunţate din buget. Apetitul din partea băncilor şi clienţilor este destul de ridicat.

► Legat de inflaţie, în trimestrul al doilea ne aşteptăm la un vârf. Nu ştiu dacă va fi 15% sau mai mult.

► Pe partea de depozite, vom creşte mai departe dobânzile. Chiar dacă avem o lichiditate bună, dorim să stimulăm mai departe economiile.

► La începutul războiului am văzut clienţi care nu neapărat au retras leii, ci am văzut o schimbare în valută, am văzut scăderea depozitelor în lei. Apetitul de economisire în lei îşi revine din ce în ce mai mult. Depozitele, în general, sunt într-un trend crescător. Încet, dar cresc. Nu mai vorbim de o scădere a depozitelor în lei, ci o creştere.

► Ne aşteptăm ca dobânzile la depozite să crească mult mai accelerat decât dobânzile la credite. Este foarte greu să facem estimări. Depinde foarte mult de creşterea inflaţiei, scăderea sau creşterea consumului. Vedem o ajustare între 50 şi 100 de puncte de bază pentru depozite în trimestrul al doilea.

► Cred că şi apetitul de producţie va reveni. Acesta va fi încă un stimul pentru consumul din partea persoanelor fizice, dar şi prin programe de tipul PNRR, granturi IMM Agro Invest, pentru persoane juridice, în continuare există apetit de investiţii.

► Clienţii au intrat cu lichiditate, cu economisire în bănci. Este foarte important în ce domeniu se pot adapta veniturile la creşterea inflaţiei.  Creditele neperformante sunt în uşoară scădere, iar acest lucru arată că vor să menţină o relaţie bună cu partenerul bancar, vor să plătească datoriile.

► La creditele noi vedem un apetit în uşoară scădere.

► Nu luăm în considerare posibilitatea stagflaţiei, dar dacă vorbim de recesiune, câteva trimestre de scădere economică, asta s-ar putea să fie. Depinde din nou foarte mult de factorii externi, inclusiv furnizarea de energiei, dacă va fi o criză energetică.

► Dacă va fi o creştere a dobânzilor care nu se poate acoperi din creşterea veniturilor sau businessurilor atunci vom avea alte resurse. Nu putem opri creditarea, dar putem avea o selecţie mai atentă a clienţilor şi businessului cu care lucrăm.

► Cred că este mai bine să ne concentrăm la părţile bune unde suntem buni şi să încercam să susţinem industriile sau sectoarele cu avantaj competitiv, decât să ne necăjim cu probleme în anumite segmente.

► În continuare facem analize. Nu am oprit finanţările către dezvoltatorii imobiliari, dar nici nu este o cerere foarte mare. Cred că mare parte din dezvoltatorii imobiliari vor să vadă unde se vor aşeza costurile.

► Nu vom fuziona cu Idea Bank. Va fi prima bancă full online, fără agenţii. O să testăm tehnologii noi, produse sau servicii noi şi, dacă funcţionează, această bancă digitală poate deveni şi un furnizor de know-how către Banca Transilvania.

► Anii trecuţi am menţionat IFN-urile şi am zis clar că ne interesează firmele de leasing. Împreună cu Idea Bank am achiziţionat Idea Leasing şi finalizăm preluarea Ţiriac Leasing în curând. Vedem un mare potenţial în segmentul de leasing şi în consumul mare.

► Pot să confirm că în acest moment nu suntem implicaţi în nicio discuţie sau negociere pentru o altă achiziţie. Nu cred că este o perioadă foarte bună, având în vedere volatilitatea şi evaluările destul de reduse. Nu ne aşteptăm la tranzacţii în perioada imediat următoare.

Eugen Rădulescu, director, Direcţia de Stabilitate Financiară din BNR

► Situaţia macroeconomică este destul de complicată la noi şi nu doar la noi, este vorba de o complicaţie la nivel mondial. S-au suprapus foarte multe crize în acest moment. Vom avea o ieşire categoric, doar că procesul va fi de durată şi depindem de unele decizii complicate care trebuie luate pe plan intern la noi. Mă refer la restabilirea unor echilibre macroeconomice care sunt momentan în aer.

► Economia noastră cred că va intra în recesiune mult mai târziu şi mult mai încet decât alţii pentru că avem o mulţime de avantaje pe care alţii nu le au. Avem peste 80% din consumul de gaze din producţie internă, ne putem descurca. Cred că ideea autorităţilor ar fi de a opri pe perioada iernii marii consumatori de gaz, care este o decizie înţeleaptă şi este înţelept ca ea să fie anunţată din timp pentru ca producătorii să se poată adapta din timp. Ar exista şi posibilitatea ca războiul din Ucraina să ia sfârşit, deşi pare din ce în ce mai îndepărtată.

► Ideea că ar putea să explodeze cursul este, după părerea mea o copilărie. Nivelul rezervelor valutare ale României depăşesc cu mult baza monetară. Dacă BNR începe să vândă valută, dispar leii din piaţă. Vorbim despre rezervele valutare cele mai mari pe care le-am avut vreodată în istorie. Există posibilitatea că va urma o tendinţă de depreciere ca şi până acum.

► Avem în acest moment dificultăţi pentru împrumutaţi ca urmare a creşterii dobânzilor. Dar nu toată lumea suferă în egală măsură. La creditul ipotecar standard, ponderea celor cu dobânda ROBOR este peste 32%, ponderea celor cu dobânda IRCC variabilă este 40%, iar ponderea celor cu rata fixă de dobândă este de 28%, deci o treime din credite sunt cu dobândă fixă. Aceasta este situaţia din momentul de faţă. La creditele de consum 73% sunt dobânzi fixe.

► Despre moratoriu spunem că noi suntem primii care au făcut treaba asta. Se mai pregăteşte Polonia, dar nu a facut-o. Nu toţi debitorii au nevoie în acest moment de acest moratoriu. Unii ar putea să se descurce, iar sfatul meu este ca oamenii să nu se repeadă să apeleze la moratoriu pentru că încă nu am trecut vârful complicaţiilor. Dobânzile ar putea în continuare să crească, iar în martie anul viitor ar trebui să crească şi preţul energiei foarte mult. Cum ne descurcăm atunci dacă tragem toate gloanţele acum?

► Băncile centrale au declanşat procesele de creştere a dobânzilor. Nu prea repede pentru că ar putea să declanşeze ele însele o recesiune şi obiectivul băncii centrale nu este să distrugă echilibrele economice, ci să le sprijine. Dar nici prea lent pentru a nu atrage inflamarea inflaţiei şi deprecierea cursului. Ceea ce este clar pentru toată lumea este că stimularea cererii prin politici fiscale este un lux care nu mai poate continua.

► Dacă avem în continuare o inflaţie mai mare decât a altora, există riscul ca acest curs să nu mai poată să mai rămână acolo unde este, iar dacă cursul valutar începe să se mişte, atunci există posibilitatea să ajungem la nevoia de corecţii care vor fi dureroase, scăderea nivelului de trai. Chiar dacă inflaţia este ridicată, creşterea veniturilor a fost oarecum comparabilă cu inflaţia, astfel încât în momentul de faţă nu avem o scădere a nivelului de trai.

► Avem multiple crize în desfăşurare, criza energetică, diverse crize de materii prime, criza războiului din Ucraina, de aceea în momentul de faţă avem două probleme majore la nivel mondial. Incertitudinile privind caracterul tranzitoriu al inflaţiei. Nu mai suntem aşa de siguri cum eram acum un an că inflaţia o să fie un pic şi se întoarce la loc. De aceea, nici politicile monetare nu mai pot să fie cum erau acum un an. Cel mai serios este că avem un risc semnificativ de stagflaţie la nivel mondial.

► Ponderea administraţiei publice în total active este cea mai ridicată în România, 25% din PIB, dintre toate ţările din zona noastră şi incomparabil mai mare faţă de UE şi faţă de zona euro. Mă refer la datoria publică din bilanţurile băncilor. Singurele două ţări care sunt mai aproape sunt Polonia şi Ungaria. Sectorul bancar are o expunere mult prea mare pe datoria publică din România.

► Unul dintre locurile unde stăm bine este rata creditelor neperformante şi gradul de acoperire cu provizioane. Am reuşit să coborâm de la 20% în 2014 la puţin peste 3% în prezent.

► Avem un alt indicator care arată bine, deja arată prea bine, raportul dintre credite şi depozite din sistemul bancar. Am avut o creştere a acestui raport până am depăşit 120% la momentul intrării în UE, ca acum să fim undeva la 70%. Înseamnă că scad vulnerabilităţile din sistemul bancar.

► Noi la BNR ne uităm nu numai la debitori, ci şi la deponenţi. Din cauză că ratele dobânzilor au rămas cu mult în urma inflaţiei, avem o penalizare a celor care economisesc, avem un risc de migrare a economisirii către valută, care înseamnă presiune pe curs, iar cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla, ar fi să se piardă încrederea în moneda naţională.

► Cele două dureri mari pe care le avem sunt deficitele gemene. Stăm cel mai rău din toată UE. Singura ţară care se apropie de noi în materie de deficit bugetar este Ungaria, dar stă mai bine decât noi. Nici perspectiva pentru anul 2022-2023, aşa cum o evaluează UE nu este foarte strălucită. În momentul în care ajungi la deficite bugetare care stau în jurul lui 6-7% din PIB, când avem venituri bugetare curente la 26% din PIB, deficitul este greu de dus. Deficitul de cont curent este de asemenea cel mai ridicat şi la mare distanţă faţă de celelalte ţări. Înseamnă că avem o absobţie internă, o cerere internă care este foarte vioaie. Tot deficitul extern pe care îl avem, îl avem datorită deficitului bugetar. Rezolvăm problema deficitului bugetar şi rezolvăm problema deficitului extern.

► Temerea mea este că va fi foarte dificil ca reducerea deficitului public să se facă fără a fi bruscată economia.

Dana Dima, vicepreşedinte retail la BCR

► Creditarea este pe un trend ascendent atât pe zona produselor de consum, cât şi pe imobiliare. Nivelul de dobândă variază în general în funcţie de relaţia pe care o are un client cu o bancă. În momentul în care un client are salariul sau o relaţie lungă cu banca, acest nivel de dobândă poate fi în avantajul clientului, bineînţeles, dacă deţine şi o asigurare. Astfel poate varia un nivel de dobândă de 1%-1,5% în condiţiile în care clientul are o relaţie standard cu banca.

► Campania pe care am început-o acum  este de fapt o continuare a campaniei de educaţie financiară de anul trecut.  Nu promovăm credite, nu discutăm produse, ci discutăm despre reguli de bază: cum investim, cum economisim, cum ne gândim la ceea ce se poate întâmpla viitorul apropiat sau îndepărtat.

► În România sunt oameni care înţeleg şi reacţionează pozitiv atunci când primesc un sfat. Am început nu demult un diagnostic financiar pe care îl facem pentru clienţii noştri fără nicio presiune de vânzări cu care suntem cu toţii obişnuiţi în piaţa de retail şi reacţia clienţilor vis-a-vis de reacţia obiectivelor pe care ei înşişi şi le-au setat în urma discuţiei a fost fantastică. Undeva peste 20% din câteva mii de clienţi care au făcut acest diagnostic financiar au aplicat pentru produse de economisire pe termen mediu şi lung. Există produse de investiţii care permit clienţilor să realizeze investiţii mici de la 100 de lei în sus şi le oferă un randament rentabil pe perioadă medie şi lungă.

► Există asigurări stand alone care pot fi oferite clienţilor care pot aplica pentru asigurare de income, îmi asigur că pot să am un venit. Avem un George digital, este foarte simplu. Ne bucură că există clienţi care deja se uită în sisteme şi văd informaţiile de acoperire.

Gabriela Nistor, deputy CEO & head of retail and network la Banca Transilvania

► Anul acesta a început bine până pe la sfârşitul lunii februarie şi martie - aprilie, când am văzut o oarecare stagnare pe partea de creditare, oamenii şi-au pus puţin în aşteptare planurile la vremea respectivă şi era de înţeles. Tot în perioada respectivă am observat o tendinţă a oamenilor de a-şi trece economiile în valută, în euro cu preponderenţă.

Însă în mai - iunie pot să spun că suntem la nivelul anului trecut, care a fost un an extraordinar de bun. Suntem atenţi, creşterile acestea vin şi pe fondul dorinţei oamenilor de a ieşi din criza medicală, de a face concedii, de a călători, vedem tendinţa aceasta şi în partea de consum, de credite de consum. Chiar şi pe imobiliare s-a reluat tendinţa.

► Lucrăm cu doi - trei asiguratori pe anumite produse şi ne uităm atent la partea de bancassurance în ultimul timp. Este şi o nevoie a pieţei, clienţii nu erau obişnuiţi pe vremuri. Omul este şi el ferit dacă se întâmplă un anumit eveniment, dacă se materializează un anumit risc.

► Au fost semnale că a accelerat un pic piaţa imobiliară, Clujul este un exemplu concret, dar văd două zone diferite: urbanul mare cred că va continua să urmeze piaţa vestică mult mai mult. Chiar dacă vom vedea pe perioade scurte anumite opriri sau uşoare scăderi, cred că pe termen lung vom urma trendul Europei. Urbanul mic şi zonele mai puţin căutate probabil că vor rămâne puţin mai în urmă, cum se întâmplă şi în alte părţi.

► La BT vom continua o creştere responsabilă, cu ajustări pe anumite produse. Avem multe produse şi pe partea de creditare. Va fi o atenţie pe partea de resurse în lei, pe depozite în lei, dar şi pe acele investiţii mici, o continuare a digitalizării BT Pay, ce se va extinde şi va prelua sub această platformă dezvoltările noastre din aplicaţia noastră de mobile banking pentru că deja avem atât de mulţi clienţi în BT Pay.

► În Ideea Bank vom face rebranding şi vom începe un proces accelerat de construire a băncii digitale.

Radu Topliceanu, vicepreşedinte la BRD-SocGen

► Continuăm să susţinem economia românească în perioada următoare, care va fi una foarte interesantă atât pe zona de companii, cât şi pe zona persoanelor fizice.

► Evident, dorim să creştem în continuare, iar din perspectiva investiţiilor continuăm să investim foarte mult în digitalizare şi în optimizarea reţelei de unităţi - comasarea de unităţi, relocare, schimbarea modelului de activitate din unităţi şi mai ales digitalizarea interacţiunii dintre client şi colegul meu din front office din unitate.

► Atunci când vorbim de digitalizare foarte multă atenţie se acordă părţii de aplicaţie către client, dar trebuie să facem un efort masiv şi pe zona de facilitare a interacţiunii cu clientul.

► Evident depozitele devin o alternativă foarte interesantă pentru clienţi, dar există în continuare şi alte produse de investiţii. Este important ca echipa din front office să stea de vorbă cu clienţii să înţeleagă nevoia lor şi împreună să găsească cea mai bună soluţie.

► Clienţii ştiu ce vor, este vorba de discuţia pe care o ai până ajungi la nevoia reală. Un client nu vine să ia un credit, vine să îşi cumpere o casă, o maşină, fiecare are un scop anume. La fel şi cu economisirea. Poate să pună bani deoparte pentru o rezervă, economisire pentru studiile copilului şi aşa mai departe. Observ din ce în ce mai mult cum clienţii înţeleg tot mai mult opţiunile.

► Vedem în continuare clienţi care au comportament de economisire. Nu este neaparat neavoie să ai o sumă foarte mare pentru a începe să investeşti sau pentru a economisi. Sunt produse care te ajută să economiseşti lunar.

► În momentul în care un client îşi ia un credit imobiliar este un angajament pe termen lung. Atunci împreună cu clientul încercăm să înţelegem care sunt perspectivele lui pe termen lung, dacă proprietatea respectivă răspunde la nevoia lui, care sunt perspectivele clientului legate de venituri şi aşa mai departe. Decizia este la client. Încercăm să le explicăm implicaţiile unui credit ipotecar.

► Cred că există un element important între asigurător şi bancă, de înţelegere a beneficiilor. Acest ecosistem aduce beneficii tuturor participanţilor. În măsură în care suntem capabili să explicăm aceste beneficii, ecosistemul va continua să se dezvolte.

Adina Călin, director produse, CEC Bank 

► Nu cred că putem să dăm pronosticuri până unde vor ajunge dobânzile la depozite, avem o inflaţie care a depăşit 15%, sistemul bancar a reacţionat şi reacţionează. S-au înregistrat mai multe creşteri de dobânzi pe parcursul acestui an şi cu siguranţă vom ajusta dobânzile la depozite.

► Dacă ne uităm pe cifrele din 2022 comparativ cu 2021, lucrurile arată bine, suntem la acelaşi nivel, chiar un pic pe creştere, însă am observat o temperare a creditării în ultimele două luni şi vom observa această temperare a creditării şi în a doua jumătate a anului, pe fondul creşterii dobânzilor.

► Cred că în momentul de faţă, dincolo de simulările pe care le facem, este important să ne punem în joc rolul nostru de educator financiar în care trebuie să consiliem clienţii cât mai adecvat, cât mai echilibrat faţă de vremurile pe care le trăim.

► În momente de criză pot apărea şi oportunităţi, însă este bine să le cântărim înainte, să analizăm foarte bine, să vedem care este viitorul, cum sunt predicţiile.

► Suntem într-un moment în care joburile sunt destul de stabile, nu avem o creştere a şomajului şi este bine să ne facem acum rezerve, să punem deoparte pentru zile negre.

► Nu am sesizat o supraîncălzire a pieţei imobiliare, preţurile au crescut, dar am văzut că luna iunie a fost prima lună în care piaţa imobiliară a înregistrat o scădere mică, de 0,5%. Cred că piaţa din România, la nivelul preţurilor nu este la nivelul Uniunii Europene sau la preţurile din marile oraşe din UE.

► Cred că există loc de creştere pe zona de ipotecară. Încă nu sesizăm această supraîncălzire a pieţei imobiliare şi a valorilor la imobile.

► Noi mizăm în continuare pe modelul hibrid. Ca cea mai mare bancă a statului avem acest rol social de a avea o acoperire cât mai mare la nivelul întregii ţări. Suntem banca cu cel mai mare număr de unităţi, peste 1.000 de unităţi la nivelul României, dintre care 450 sunt în mediul rural. Da, ne dorim să le menţinem. Clienţii din mediul rural reprezintă 45% din populaţia României.

Antoaneta Curteanu, vicepreşedinte al UniCredit Bank România

► Vedem o decelerare a creşterii economice şi o domolirii a creditării. Oamenii sunt mai atenţi când contractează un credit, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, creşterii dobânzilor şi a lipsei de predictibilitate.

► Este o perioadă în care stabilitatea se corectează mult mai rapid. De aceea vedeţi modificări de dobânzi pe partea de depozite şi creditare.

► Băncile au un rol important în a educa clienţii şi a le arăta partea detaliată a unei oferte.

► Este o perioadă în care băncile se mişcă mult mai agil decât în trecut şi este o mişcare şi pe active, şi pe pasive.

► Te uiţi în piaţă, la titlurile de stat ale României pe 10 ani, dar şi la structura internă a activelor şi pasivelor din bilanţul băncii. Este o analiză foarte sofisticată pe care o facem aproape zilnic în perioada acesta în care lichiditatea în lei este mai puţină.

► Creditele cu rată fixă sunt bune la un anumit moment. Dacă ciclul economic se schimbă, poţi fi şi de partea cealaltă a curbei. Asta facem zilnic cu analiştii noştri.

► Continuăm creşterea cu mai multă prudenţă. Facem scenarii alternative, verificăm ce se întâmplă în jur, în piaţa noastră şi în regiune. Cu paşi mici, avem trei scenarii, inclusiv cel de bază şi cel agresiv, în care lucrurile au o evoluţie negativă.

► Urmărim ce se întâmplă şi la graniţă. Avem mare încredere în banca naţională şi în politica monetară pe care o afişează.

► Vorbim cu clienţii noştri, avem sucursalele fizice, pe care le vom menţine, schimbăm modelul din mers. Rămânem cu sucursalele, accelerăm digitalizarea şi suntem atenţi la evoluţia mediului economic, pentru că nu suntem singuri aici. Avem mai multe scenarii pe care lucrăm, în funcţie de ce se întâmplă.

Ştefan Marcu, managing director CEE, Kearney

► Există o căutare în momentul de faţă în zona de banking de retail de diferenţiere. Toată lumea se întreabă cum ne diferenţiem, care sunt produsele de viitor şi care sunt acele lucruri de viitor astfel încât clientul să ne aleagă pe noi.

► Pentru tot sistemul bancar românesc, retail bankingul este punctul foarte. Retailul este baza. În afară de o bancă sau două, care se bazează pe zona de corporate, cam toate stau în zona de retail.

► Suntem într-o piaţă relativ mică şi mai puţin dezvoltată. Nu investim atât  de mult pe cât am vrea, cel puţin în zona de tehnologie şi atunci este mai greu de concurat.

► 2023 va fi mai complicat decât 2022. Anul 2023 este un mare semn de întrebare pentru toată lumea.

► Dacă ne uităm, în 2020-2021 mulţi clienţi s-au mutat în zona de online, de mobile, care le-a dat băncilor o oportunitate de a-şi reduce costurile. Reducerea de costuri nu este neapărat o sursă de capital de investiţii şi atunci apare inclusiv întrebarea cum ne diferenţiam ca bancă în piaţă în aşa fel încât să investim.

► Din ce în ce mai mulţi clienţi vin către noi cu întrebarea: Ñcum facem hiperpersonalizare?î. Băncile când se gândesc la clienţi se gândesc în diferite grupuri,  segmente: vârstă, localizare, ce face ei în viaţa de zi cu zi. Sunt multe milioane de euro de investit în această zonă, dar se va ajunge acolo.

► Bancassurance este una dintre sursele foarte bune de venit pentru bănci şi una dintre sursele majore de creştere.

► Băncile investesc din ce în ce mai mult în toată Europa pentru a fi o platformă de multiple servicii pentru clienţi. Vedem că băncile deja au strâns nu numai oferta bancară, dar şi o parte din ofertele de asigurări, dau din ce în ce mai multe sfaturi despre viaţa de zi cu zi, oferă pe platformele lor trading sau brokeraj.

Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie la Allianz-Ţiriac Asigurări

► Deocamdată diferenţialul de dobândă este suficient de mare între credite şi depozite. Băncile pot să meargă pe sursa de venit din zona creditării. Avem o soluţie funcţională, care are oportunitatea de a creşte.

► Dar asigurătorii sunt acolo pentru a diversifica sursele de venit ale băncilor şi a aduce venituri din zone care nu necesită alocări de capital.

► Europa are un grad de penetrare în bancassurance de 50%, în România este de 10%, ceea ce ne dă oportunitate de a strânge rândurile, mai ales în perioada aceasta, în care există o presiune sau va exista o presiune.

► Asigurările s-au dezvoltat ca şi portofoliu de produse. Nu ne limităm aici doar la asigurările de viaţă ca şi principală sursă de beneficiu pentru bănci şi clientul final în momente de criză, ci la asigurări individuale folosind ecosistemele bancare care au popularitate fabulousă pentru a duce protecţia acolo unde este necesară.

► Este adevărat că asigurătorul atunci când îl alegem, primul şi cel mai important aspect la care trebuie să ne uităm este încrederea şi soliditatea financiară. Allianz-Ţiriac este un nume pe piaţa de asigurări din România, avem o soliditate financiară excepţională, ceea ce garantează ca în momentul unor pierderi financiare putem să acoperim.

► Strategia noastră pe următorii trei ani la nivelul grupului Allianz are în focus trei aspect, creştere, extinderea marjelor şi eficienţa capitalului. Local, ne uităm la simplificare şi specific în bancassurance în sală avem cinci parteneri cu care facem bancassurance şi adâncim investiţiile pentru a fi la un click distanţă de clienii băncilor. Suntem deschişi la noi colaborări.