Hidrogenul – în căutarea unui cadru comercial şi legislativ

Autor: Publicitate 14.07.2022

Hidrogenul ca purtător de energie nu este un concept nou, discuţii pe acest subiect existând de mai bine de 100 ani. Cu toate acestea, în contextul tranziţiei energetice şi al circumstanţelor geopolitice actuale, hidrogenul a devenit un subiect amplu dezbătut la nivel european şi global, fiind recunoscut de către adepţii acestuia drept o parte importantă din soluţie pentru decarbonizarea în masă a industriei şi pentru echilibrarea intermitenţelor surselor regenerabile de energie.

Prin urmare, Uniunea Europeană (UE) plănuieşte să investească sute de miliarde de euro în cercetarea şi inovarea tehnologiilor pentru hidrogen şi în dezvoltarea unor astfel de proiecte.

În lumina celor menţionate mai sus, noi ne propunem sa redăm în cele ce urmează, cele mai importante aspecte legislative la nivel european si naţional cu privire la implementarea proiectelor de hidrogen. Pe scurt, legislaţia naţională a fost modificată în vederea facilitării dezvoltării proiectelor de hidrogen, însă în momentul de faţă, există mai multe prevederi ce pot îngreuna în mod nejustificat implementarea unor astfel de proiecte. Aşadar, actualizarea cadrului legislativ naţional este de esenţa dezvoltării proiectelor de hidrogen.

Cadrul de reglementare al UE

Întreaga politică energetică la nivelul Uniunii Europene urmăreşte crearea unor condiţii optime pentru integrarea hidrogenului în mixul energetic al Statelor Membre.

Printre cele mai importante demersuri legislative menţionăm Pactul Verde European (Green Deal), Legea europeană a climei, Strategia UE privind hidrogenul, RepowerEU, precum şi alte propuneri legislative cum ar fi pachetul “Fit for 55”, propunerea unui regulament şi a unei directive privind piaţa internă a energiei regenerabile, a gazelor naturale şi a hidrogenului.

Mesajul tuturor actelor normative menţionate mai sus este clar: extinderea graduală şi sistematică a proiectelor de hidrogen până în anul 2050.

Hidrogenul reprezintă un produs dedicat mai multor pieţe

Cea mai importantă caracteristică a hidrogenului este versatilitatea, atât din punct de vedere al producţiei cât şi al modului de utilizare.

Hidrogenul poate fi produs din toate tipurile de surse de energie prin diverse metode de producţie. Hidrogenul verde (produs din energie regenerabilă prin electroliză) este cel mai susţinut la nivelul Uniunii Europene datorită faptului că modalitate sa de producţie nu presupune emiterea de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, cel puţin în perioada tranziţiei energetice, şi hidrogenul albastru (produs din combustibili fosili prin metoda captării şi stocării dioxidului de carbon - CCS) precum şi cel roz (produs din energie nucleară prin electroliză) sunt din ce în ce mai prezente în politica energetică a UE.

Cu privire la utilizarea hidrogenului, patru pieţe diferite ies în evidenţă: piaţa gazelor naturale (în cazul în care hidrogenul va fi injectat în sistemul naţional de transport), piaţa mobilităţii (pentru sectorul transporturilor greu de electrificat precum transportul rutier de mare tonaj, transportul maritim şi aerian), piaţa energiei electrice (în cazul în care hidrogenul va fi transformat în energie electrică şi injectat în reţeaua electrică naţională) sau piaţa industriei tradiţionale.

Considerăm că un prim punct de plecare în creionarea unui cadru legislativ clar este identificarea diferenţelor dintre aceste pieţe şi reglementarea acestora în mod corespunzător.

Finanţarea proiectelor de hidrogen la nivel naţional

În acest moment, autorităţile publice se concentrează pe absorbţia fondurilor nerambursabile UE din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ministerul Energiei a lansat apelul în sprijinirea investiţiilor pentru construirea capacităţilor de producere a hidrogenului verde prin electroliză punând la dispoziţia investitorilor cca. 150 de milioane EUR. Finanţarea maximă disponibilă care poate fi acordată pentru un proiect de investiţii, per companie, nu poate depăşi 50 milioane EUR. Proiectele pot fi depuse până la data de 31 iulie 2022, dar existe şanse ca acest termen să fie prelungit.

De asemenea, este de aşteptat ca un nou apel cu privire la Fondul de Modernizare să fie lansat. Fondul de Modernizare este un program de finanţare dedicat pentru a sprijini 10 state membre ale UE cu venituri reduse, printre care se numără şi România, pentru a asigura o tranziţie de succes către neutralitatea climatică, contribuind la modernizarea sistemelor energetice.

Legislaţia naţională

Legislaţia română privind producţia de hidrogen a început să capete contur în anul 2020, când Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012 a fost modificată prin mai multe acte legislative. În acest sens, cele mai importante amendamente sunt următoarele:

Cadrul legislativ cu privire la producţia, transportul şi stocarea hidrogenului trebuie analizat cu ajutorul unei abordări sistematice cu alte dispoziţiile legale aplicabile, cum ar fi cele din domeniul substanţelor periculoase, substanţelor explozive, emisiilor industriale, protecţiei mediului, urbanism şi construcţii. Toate aceste prevederi sunt aplicabile selectiv, în funcţie de etapa de implementare a proiectului şi de caracteristicile acestuia.

Modalitatea în care unele din aceste prevederi sunt aplicabile proiectelor de hidrogen (în mod special hidrogenului verde ale cărui emisii sunt aproape inexistente) este neclară şi în unele cazuri total inadecvată. Cu titlu de exemplu menţionăm următoarele:

Mai mult decât atât, lipsa unor prevederi clare cu privire la producţia, transportul şi stocarea hidrogenului poate îngreuna din punct de vedere administrativ dezvoltarea acestui tip de proiecte, investitorii fiind puşi în situaţia de a explica autorităţilor modalitatea în care unele prevederi aplicabile altor domenii trebuie să se aplice prin asimilare şi proiectelor de hidrogen. Acest aspect poate crea întârzieri majore în dezvoltarea proiectelor de hidrogen la nivel naţional.

Pe scurt, putem spune că legislaţia română are anumite bariere legislative şi administrative în ceea ce priveşte activitatea de producţie, stocare şi de transport a hidrogenului. Deşi pot fi identificate soluţii pentru implementarea unor astfel de proiecte, în stadiul actual incipient de dezvoltare legislativă şi de piaţă, adaptarea corespunzătoare a întregului cadru legal reprezintă un pas semnificativ.