Banca centrală a Ungariei urcă în disperare dobânzile pentru a stăvili inflaţia şi picajul forintului. Mâncarea s-a scumpit cu 20% faţă de anul trecut, dar guvernul, care a tăiat cu 10% cheltuielile bugetare şi creşte taxele, le spune maghiarilor că ei îşi iubesc cel mai mult guvernanţii

Autor: Bogdan Cojocaru 14.07.2022

Inflaţia este cu atât mai periculoasă cu cât este mai imprevizibilă, iar actualul val de creşteri de preţuri continuă să-i ia pe toţi, guverne şi bănci centrale, prin surprindere. Europa de Est nu face excepţie.

Spre exemplu, în mai, în Ungaria şi Polonia băncile centrale trimiteau semnale că vor încetini ritmul până atunci agresiv de majorare a dobânzilor, instrumentul cu care încearcă să frâneze inflaţia, pentru a lăsa loc de creştere economiei, şi asigurau că punctul de vârf al scumpirilor este aproape.

Însă inflaţia continuă să urce, proiecţiile pentru punctul de maxim sunt împinse tot mai departe, economiile dau semne de încetinire, iar băncile centrale trebuie să aleagă răul cel mai mic: preţuri mari sau scădere economică. Dobânzile mari înseamnă credit scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.

Dintre economiile mari din Europa de Est, în Ungaria situaţia este probabil cea mai complicată. Banca centrală urcă neobosită dobânzile de politică monetară. Are mai multe astfel de leviere.

Ultimul folosit este dobânda la depozite overnight, urcată după o şedinţă ex­traordinară ţinută marţi, cu 200 de puncte procentuale, la 9,75%, după cum scrie Hungary Today. Dobânda pentru credite colateralizate pe o săptămână a fost împinsă în sus tot cu 200 de puncte procentuale, la 12,25%. Cele două referinţe marchează limitele de jos şi de sus ale „coridorului de dobânzi“ al băncii centrale.

Instituţia a explicat că a făcut aceste lucruri din cauza inflaţiei în continuă acce­lerare şi a riscurilor pre­lungite de inflaţie. Cu alte cuvinte, că se aşteaptă ca scumpirile să continue o perioadă mai lungă. Însă intervenţia este justificată şi prin prisma eforturilor de a frâna deprecierea forintului.

Aceste majorări de dobândă au frânat deprecierea monedei, care ajunsese la un minim record şi a devenit cea mai slabă valută din regiune.

Deprecierea monetară creează şi mai multă inflaţie, dar intervenţiile pentru sto­parea tendinţei costă, de obicei secătuind re­zervele valutare ale băncii centrale.

Dobânda de referinţă a fost adusă la aproape 8% cu o creştere şoc, cu mult peste orice se aşteptau analiştii, de aproape 2 puncte procentuale în şedinţa de politică monetară trecută.

A fost un răspuns hotărât şi la ceea ce se întâmplă în regiune, unde băncile centrale ale Cehiei şi Poloniei au accelerat şi ele ritmul în care luptă cu inflaţia majorând dobânzile, scrie vg.hu. Însă el reflectă şi faptul că scumpirile depăşesc toate estimările.

În luna mai, viceguvernatorul băncii centrale maghiare Barnabás Virág prezicea o inflaţie anuală de cel mult 10%. Prognozele din iunie pun indicatorul la 11-12,6%, însă în lunile de vară, preţurile au luat-o razna, astfle că este de aşteptat ca inflaţia să fie mai mare. Cele mai recente aş­teptări ale analiştilor sunt că in­flaţia va atinge punctul de maxim, poate de 13%, în septembrie-octom­brie, dar acest lucru nu înseamnă că de atunci preţurile se vor duce în jos, ci doar că vor creşte mai încet.

Guvernul premierului Viktor Orban dă vina pentru problemele cu preţurile pe războiul pornit de Rusia contra Ucrainei, energia importată de la ruşi fiind, după cum se vede acum, esenţială pentru economiile europene.

Însă inflaţia din Ungaria a avut în iunie ca principal motor scumpirea alimentelor. Inflaţia la mâncare a accelerat de la 15,6% în mai la 22,1% în iunie, un nivel enorm, cu toate că guvernul a plafonat preţurile anu­mitor alimente (şi carburanţi).

Unele produse procesate s-au scumpit şi cu 40% în ritm anualizat, arată ING. Apoi, Ungaria este o ţară exportatoare de mâncare. Mâncarea va continua să se scumpească având în vedere că inflaţia la producător era de 50% în aprilie.

Aceste tendinţe îi fac pe analişti să caute şi alţi vinovaţi în afară de război şi atrag atenţia că deteriorarea finaţelor ţării a început cu mult înainte de invazie, iar guvernul nu a făcut nimic să împiedice acest lucru.

Ba, mai mult, a agravat situaţia înainte de alegeri, când guvernul a fost deosebit de generos financiar cu alegătorii săi, notează Daily News Hungary.

Banca centrală a criticat adesea politicile bugetare cu accent electoral. Între timp, guvernul lui Orban a tăiat cu 10% cheltuielile bugetare pentru anul acesta şi a majorat impozitele pentru afacerile mici, în pofida protestelor populare.

Cu toate acestea, un sondaj efectuat de un think tank controlat de un politician apropiat guvernului arată că în regiune ungurii şi sârbii sunt cei mai mulţumiţi cetăţeni de guvernele lor. Serbia şi Ungaria au probleme mari cu libertatea presei.

Ce se întâmplă în Ungaria este important pentru întreaga regiune pentru că această ţară a fost acum câţiva ani în pragul unei crize valutare, iar investitorii străini tind să nu facă deosebire între monedele emergente.

De asemenea, banca centrală a Ungariei a tras primele semnale de alarmă din Europa în privinţa inflaţiei, majorând dobânzile, chiar dacă guvernului Orban nu i-a plăcut acest lucru.