Fermierii, iarăşi, la mila vremii: producţia de cereale din acest an este sub semnul balanţei. Dacă plouă, talerul înclină spre 30 mil. tone

„În judeţul Ialomiţa, anul acesta agricol seamănă cu 2019, dar dacă nu plouă nici săptămâna aceasta, începe să semene cu 2020 la culturile de primăvară. La păioase şi rapiţă, producţiile au fost de la slab la mediocru. De exemplu, producţia a fost între 3 şi
6 tone/hectar la grâu şi între 2 şi 3,5 tone/hectar la rapiţă”, a spus Dragoş Telehuz, proprietarul companiei Telehuz Agriserv, care cultivă cereale pe o suprafaţă de peste 600 de hectare în judeţul Ialomiţa. El este şi preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare.

În 2019, România a avut o producţie totală de cereale de circa 30 de milioane de tone, iar cea din 2020, din cauza secetei acute, a fost de aproximativ 19 milioane de tone, conform datelor de la INS. Anul trecut a fost cel mai bun an agricol din istoria României, cu o recoltă record de 34 de milioane de tone şi preţuri istorice, care au crescut cu peste 50% faţă de anul anterior.

Vasile Lucuţ, şeful Unicarm, cea mai mare companie antreprenorială din Satu Mare şi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, care se ocupă şi de producţia de cereale şi de zootehnie, susţine că în nordul ţării pe fermieri îi încearcă o secetă foarte mare.

„Situaţia, atât în judeţul Bacău, cât şi în judeţul Vaslui este îngrijorătoare, cel puţin. Cu 60 de litri per metru pătrat (precipitaţii - n.red.), este greu de estimat producţia. Pentru culturile de toamnă avem în zonă producţii mai mici cu 20-25% versus 2021, dar zonele irigate compensează”, a afirmat Ovidiu Bucătaru, director financiar la Grup Şerban Holding, companie antreprenorială fondată de Nicolae Şerban, activă în mai multe domenii din agricultură.

Grup Şerban Holding are peste 13.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, iar Bucătaru susţine că pentru culturile de primăvară, porumb şi floarea-soarelui, este greu de estimat recolta. „Dacă vom avea precipitaţii în următoarele 5-10 zile, adică 50 de litri per metru pătrat, un minus de doar 10-15% faţă de anul trecut ar fi posibil, altfel putem merge până la 50%”, a întărit executivul din Bacău. O producţie mai mică cu 10-15% faţă de anul trecut ar însemna ca România să adune de pe cele 5 milioane cultivate cu cereale 30-31 de milioane de tone.

Florian Ciolacu, director executiv în cadrul Clubului Fermierilor Români, a spus recent la emisiunea ZF Agropower că estimează o producţie de 9,6 milioane tone pentru grâu, o producţie de
14,5 milioane tone pentru porumb, o producţie de 1,6 milioane tone de rapiţă şi o producţie de circa 3 milioane de tone de floarea-soarelui, având un randament bun, ceea ce ar duce în final la o recoltă de aproape 30 de milioane de tone. Acesta a menţionat că în zona Moldovei, în Vaslui, Bacău, Galaţi şi o parte din Brăila şi Vrancea situaţia este dificilă din cauza lipsei apei din sol şi producţiile sunt foarte mici.

„Suntem în plin proces de recoltat la grâu şi avem producţii medii de
4,5-5 tone/hectar, floarea-soarelui mai are mici şanse, iar porumbul este definitiv pierdut. Vom avea cel mai slab an agricol din ultimii 25 de ani şi aici vorbim de zona Pecica - Nădlac, nu de tot judeţul Arad, pentru că sunt zone în care porumbul promite”, a afirmat Dan Herţeg, administratorul companiei Agro Raluca, care exploatează 2.600 de hectare în judeţul Arad.

Producţia medie la grâu într-un an bun este de 5-5,5 tone/hectar, dar şi Ciolacu a spus că media producţiei cumulate de cereale va fi mai mică decât media ultimilor cinci ani. Însă, la fel ca în anul agricol 2021, preţurile cerealelor pe burse sunt la cote foarte bune pentru perioada de recoltare, dar mult mai mici decât în luna martie, imediat după ce izbucnise războiul din Ucraina. Spre exemplu, grâul, care sărise de 450 euro/tonă, acum abia ajunge la 350 euro/tonă, iar rapiţa spărsese pragul de 1.000 euro/tonă, dar acum se apropie cu greu de 700 euro/tonă, conform datelor de pe bursa EuroNext de la Paris. Totuşi, preţurile sunt duble faţă de aceeaşi perioadă din 2020.