ANALIZĂ ZF. Cum să locuieşti mai bine. Noua găselniţă a dezvoltatorilor: Debaraua a dispărut din apartamentele noi şi i-a luat locul boxa: „Dezvoltatorii optimizează planurile apartamentelor, iar zonele de depozitare sunt primele eliminate“

♦ Pentru boxe, preţurile variază şi sunt comparabile cu cele ale parcărilor subterane, începând de la câteva mii de euro şi putând să depăşească 10.000 de euro, în funcţie de ansamblu. ♦ Pentru boxe, preţurile variază şi sunt comparabile cu cele ale parcărilor subterane, începând de la câteva mii de euro şi putând să depăşească 10.000 de euro, în funcţie de ansamblu.

Debaraua sau cămara, locul în care, în urmă cu mulţi ani, se adunau toate bunurile de depozitat ale unei familii plus proviziile pentru iarnă, a dispărut treptat din noile generaţii de apartamente, pe măsură ce suprafeţele utile s-au comprimat şi ele. Unii dezvoltatori pun la dispoziţie spaţii de depozitare aflate la subsolul blocurilor, sub denumirea de boxe, însă există şi blocuri care nu au nici măcar o astfel de boxă, astfel că orice obiect care necesită depozitare şi nu îşi are locul în dormitor sau în living ajunge să ocupe balconul.

„Nu avem niciun spaţiu destinat depozitării, nici debara, nici boxă. Depinde cum te organizezi cu mobila, ca să poţi crea spaţii în care să depozitezi una-alta“, spune Ioana, o tânără care şi-a cumpărat recent apartament într-un bloc din zona Berceni.

Majoritatea dezvoltatorilor s-au conformat ideii de a nu include spaţii de depozitare dedicate în apartamente.

„Nu avem debara în apartament, nu avem nici boxă exterioară deocamdată. Abia după ce vom trasa spaţiile de parcare vom stabili ce spaţii pot fi transformate în boxe, se face o listă cu cei care vor să cumpere şi apoi stabilim şi preţul. Dar să ştiţi că nu prea se mai fac apartamente cu debara, cam toată lumea a renunţat la ele“, spun, la telefon, reprezentanţii biroului de vânzări al unui proiect rezidenţial din zona de nord a Capitalei.

Motivul pentru care debaraua a dispărut din planurile apartamentelor ţine de eficientizarea costurilor dezvolta­torilor, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

„Dezvoltatorii optimizează planurile apartamentelor pentru a se încadra cu suprafeţele utile într-un preţ final rezonabil şi, în aceste condiţii, holurile şi zonele de depozitare – debara sau cămară de alimente – sunt primele eliminate. Desigur, este posibilă achiziţionarea unor spaţii de depozitare în subsolul blocurilor, în zonele pre­văzute pentru aşa-numitele adăposturi de protecţie civilă în caz de conflict sau accident“, spune Daniel Crainic.

Pentru aceste boxe, preţurile variază şi sunt comparabile cu cele ale parcărilor subterane, începând de la câteva mii de euro şi putând să depăşească 10.000 de euro, în funcţie de ansamblu.

„Clienţii care cumpără apartamente cu trei camere sau chiar patru, deci familiştii, aleg să achiziţioneze astfel de spaţii de depozitare în funcţie de nevoile fiecărei familii.“

Legea locuinţei, de care însă mulţi dezvoltatori au încetat să mai ţină cont în ultimii ani, prevede o suprafaţă minimă de 2,5 metri pătraţi pentru spaţiile de depozitare într-un apartament cu trei camere.

„De regulă, dezvoltatorii sugerează amenajarea spaţiilor de depozitare sub forma dulapurilor de-a lungul holurilor. Dacă ar desena şi dulapurile atunci când vând apartamentele de pe machetă, clientul şi-ar da seama că spaţiul ar fi limitat, aşa că dezvoltatorul preferă să nu le mai pună“, spune arhitectul Radu Negoiţă, iniţiatorul proiectului „Case strâmbe pe radar“, dezvoltat în mediul online, unde urmăreşte proiectele rezidenţiale din Bucureşti şi analizează mo­dul în care acestea se potrivesc cu nevoile efective de locuit ale oamenilor.

Antoanela Comşa este director general la Gran Via, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de locuinţe din Bucureşti, şi spune că debaraua a dispărut din noile apartamente pentru că înseamnă suprafaţă suplimentară, ceea ce, în consecinţă, înseamnă un cost mai mare al apartamentului, pe care nu toată lumea este dispusă să-l plătească.

„Vorbim despre apartamentele medium spre low. În plus, eşti limitat de un CUT (coeficient de utilizare a terenului – n. red.) şi mai degrabă realizezi o încăpere mai generoasă sau o baie ori o bucătărie mai mare“, spune ea.

Preţurile de vânzare ale boxelor, care au o suprafaţă medie de trei metri pătraţi în general, sunt variabile, iar dacă la început nu se vând toate, după mutarea clienţilor ajung să se epuizeze.

„În cazul imobilelor nou-construite, din păcate, locuinţele cu două şi trei camere au suprafeţe foarte mici, de exemplu 65 de metri pătraţi pentru trei camere. În aceste situaţii, căutăm să eficientizăm fiecare spaţiu, deoarece foarte puţini beneficiari au spaţii extra de care pot beneficia, cum sunt boxele. Dezvoltatorii caută să obţină cât mai multe apartamente şi, din păcate, foarte puţini dintre ei alocă atenţie suficientă mobilării sau eficientizării spaţiului. Astfel, întâlnim destul de multe situaţii în care mobilările devin foarte dificile“, spune arhitecta Irina Radu, fondatoarea biroului de design interior iDecorate, pe care l-a deschis în Bucureşti, în 2015.

Această nouă tendinţă din piaţa rezidenţială a dus la conturarea unei noi nişe de business, a companiilor care oferă spaţii de depozitare externe. MovingBox, o companie fondată de Daniel Ene, furnizează servicii de depozitare pentru persoane fizice şi companii la preţuri care pornesc de la 40 de euro pentru 6 metri cubi şi pot ajunge la 150 de euro pentru 36 de metri cubi.

„Clienţii noştri din rezidenţial vin la noi pentru că spun că vor să-şi elibereze apartamentul, să aibă mai mult spaţiu, dar fără să-şi arunce lucrurile. Mulţi dintre ei se gândesc că mai bine pun o masă cu două scaune pe balcon, unde să-şi bea cafeaua, decât să-l ocupe cu dulapuri pentru depozitare“, spune Daniel Ene.

Aşa că la MovingBox ajung să-şi găsească locul hainele din extra-sezon, biciclete, schiuri, cauciucuri pentru maşini, truse de scule sau obiecte mici de mobilier, ceea ce face ca spaţiile MovingBox din Moara Vlăsiei să fie tot timpul ocupate integral.

Eliminarea spaţiilor de depozitare din apartamente vine în paralel cu o altă tendinţă despre care Ziarul Financiar a scris recent, şi anume reducerea suprafeţelor bucătăriilor. Cu bucătării de nici 8 metri pătraţi, aproape cât o baie, noile locuinţe trec într-o nouă eră, cea în care conceptul de „acasă“ devine un loc de dimensiuni modeste, bun doar pentru activităţi strict necesare, precum odihna.

CUM SĂ LOCUIEŞTI MAI BINE este un proiect ZF care îşi propune să vorbească despre toate aspectele care privesc traiul în locuinţele noastre, de la evoluţia preţurilor la procesul de achiziţie, procesul de amenajare, tendinţe şi perspective privind noile proiecte rezidenţiale din piaţă, temeri şi iniţiative ale dezvoltatorilor, ale autorităţilor, ale cetăţenilor.

Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în această pagină, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.