ZF Agropower. În 20 de ani, agricultura va fi unul dintre cele mai informatizate sectoare din economie. Deciziile bazate pe date duc la creşterea producţiei cu 20-30%

♦ Într-o perioadă în care toată lumea vorbeşte despre tehnologie, digitalizare sau inteligenţă artificială, fermierii mari şi mici descoperă avantajele pe care acestea le oferă ♦ Lipsa de personal este înlocuită de tehnologie în multe domenii, iar agricultura ar putea fi următorul sector care să facă asta.

Implementarea tehnologiilor inova­toare în fermele din România, fie ele vegetale, zootehnice, legumicole ori horticole, a dus la îmbunătăţirea pro­ceselor tehnice, la reducerea re­sur­selor consu­ma­te, în anu­mite cazuri, şi la creşterea producţiei cu 20-30%, au afirmat invitaţii ediţiei din 18 iulie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania. Astfel, ei cred că, în următorii 20 de ani, agricultura va fi unul dintre cele mai informatizate sectoare din economie, pentru că piaţa îi va obliga pe cei care vor să rămână în „joc“ să facă pasul spre tehnologie.

„Când am implementat pentru prima dată un program tehnologic de nutriţie a plan­telor într-o fermă din Matca (jud. Galaţi – n. red.), comparativ cu modul tradiţional în care lucra fermierul anterior, păstrând ace­leaşi costuri, am avut un spor de producţie de aproximativ 30% şi vorbim de acum mulţi ani. Între timp, lucrurile au evoluat“, spune Marius Petrache, directorul general al Marcoser, companie ce cultivă legume, cereale, dar distribuie şi inputuri agricole.

Antreprenorul are o fermă în Matca, cel mai mare bazin legumicol al României. Aici el deţine, de altfel, cea mai mare fermă din zonă, ce acoperă 3 hectare, pe care cultivă roşii, ardei şi castraveţi în câmp şi în solarii.

„Doar din faptul că aplicăm apă în sis­tem automat avem la noi în fermă creşteri de producţie de până la 20% şi, pe de altă parte, sunt eliminate anumite costuri.“

Alexander Degianski, board director, Forest & Biomass România, companie din vestul României care are aproximativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale, a afirmat că, în cazul firmei, cel mai mare câştig a fost montarea de GPS-uri pe tractoare. Astfel, au fost reduse supra­pu­nerile de lucrări şi s-a făcut economie la re­sursele consumate. O altă tehnologie im­portantă implementată a fost cea de erbi­cidare selectivă, adică doar a buruienilor şi nu a întregii suprafaţe, ceea ce înseamnă o economie de câteva sute de mii de euro.

­„Agricultura este şi o meserie a sim­ţului, pentru că până la urmă se păstrează un vechi proberb: ochii stăpânului îngraşă vitele. Dar, fermierii trebuie să înveţe că stau pe o mină de aur, iar aceasta este o bază de date, construită în funcţie de ce s-a întâmplat în anii anteriori şi de experienţa lor. Practic, inteligenţa artificială te ajută să iei decizii corecte bazându-te pe o si­mi­litudine faţă de condiţiile anilor anteriori. Inteligenţa artificială îţi reîmprospătează me­moria şi, deşi poate fi foarte greu de implementat în ferme, sunt sigur că în ur­mătorii 20 de ani agricultura va fi unul dintre cele mai informatizate sectoare din e­conomie“, a precizat Alexander Degianski.

Totodată, Dan Giuşcă, software architect şi partner al Bento Intellectually Curious, susţine că tehnologia câştigă teren în toate domeniile, iar inteligenţa artificială este foarte bine pusă la punct. În momentul de faţă, algoritmii sunt aproape de a înţelege emoţia umană, iar la partea tehnică deja iau decizii mai bune decât un om.

„Sunt convins că în următorii 20 de ani aceştia(algoritmii – n.red.) vor stăpâni complet procesele, dar există o componentă umană care nu poate fi eliminată atât de uşor şi nici nu este bine ca ea să dispară. Ştim însă că cei care nu vor reuşi să îmbrăţişeze acest domeniu, vor avea probleme în viitor să ţină pasul. Mai devreme sau mai târziu ei vor fi obligaţi să adopte tehnologia“, a subliniat Dan Giuşcă.

Compania Bento a dezvoltat soft-ul Bento Grânar, care este destinat companiilor care se ocupă cu depozitarea produselor cerealiere, activitate care o căpătat o importanţă şi mai mare odată cu izbucnirea războiului de la graniţă, dar, mai ales de când România a devenit o cale de tranzit a cerealelor dinspre Ucraina spre vestul Europei.

Bento Grânar îi ajută pe cei care fac depozitare la managementul complet al stocurilor, menţinerea calităţii produselor, gestionarea clienţilor, urgentarea proceselor birocratice, manevrarea produselor cu o viteză mai mare şi economisirea unor resurse. 

„Ca producători de soft, putem să aducem plusvaloare în ferme prin implementarea acestor tehnologii. (...) Din câţi fermieri am cunoscut, am observat că aceştia au simţul economic şi pun tot timpul întrebări: ce obţin dacă implementează această tehnologie, în cât timp obţin etc. Vor să facă pasul în această direcţie, dar mi-aş dori foarte mult ca statul să fie mai implicat şi să pună mai puţine piedici în zona implementării acestor tehnologii“, a menţionat Giuşca.

Dezvoltatorul Bento Grânar susţine că fermierii sunt din ce în ce mai atraşi de implementarea unor tehnologii, de orice fel. Totuşi, el crede că fiecare fermier trebuie să caute nişte parteneri din domenii conexe ca să reuşească să implementeze mult mai eficient o astfel de tehnologie în business, având în vedere că tehnologia este costisitoare.

În România, piaţa tehnologiei pentru agricultură nu este foarte bine delimitată de piaţa tehnologiei, în general, astfel că nu există date privind valoarea sa, dar marii dezvoltatori de software, cum este Microsoft, de exemplu, au investiţii în această direcţie. De asemenea, fermele mari româneşti au dezvoltat şi sisteme tehnologice in house.

Dan Giuşcă, software architect & partner, Bento Intellectually Curious:

Ferma viitorului este o fermă complet automatizată, care ştie să răspundă instantaneu la cerinţele pieţei.

Marius Petrache, directorul general Marcoser:

Viitoarele ferme agricole vor avea ca factor limitativ apa. Accentul va fi pus pe reducerea consumului de apă şi de energie prin tehnologie.

Alexander Degianski, board director, Forest & Biomass România:

În mod cert, în fermele din viitor vor exista mai multe influenţe ale microingineriilor genetice şi tehnologice pentru tot ce înseamnă creşterea retenţiei apei în sol.