Seceta extremă, combustibil suplimentar pentru inflaţia deja galopantă. Din Darabani până în Mangalia, cultura de porumb se confruntă cu o secetă extremă în zonele neirigate. În judeţul Vrancea, 70% din suprafaţa cultivată cu cereale este afectată total

♦ 2022 este un an agricol prost, dar nu poate fi comparat cu 2020, care a fost o adevărată calamitate ♦ Începutul anului a fost promiţător, fermierii estimând producţii mai reduse la grâu şi rapiţă, la fel ca în 2019, dar per total sperau la o recoltă de 30 mil. tone cereale ♦ Acum, ei se tem ca 2022 să nu se transforme în 2020, când producţia de cereale a fost de doar 19 mil. tone ♦ Totuşi, ceea ce se întâmplă în acest an are loc la scară mică, doar în anumite zone ale ţării, şi nu la nivel general ♦ Ministerul Agriculturii încă adună date din teren privind suprafaţa totală afectată de secetă.

Pornind din localitatea Darabani (jud. Botoşani), până în Mangalia (jud. Constanţa) şi din Satu Mare până în Banloc (jud. Timiş), dar şi izolat în Alexandria, România se confruntă cu o secetă pedologică extremă la cultura de porumb în zonele neirigate, arată datele din 19 iulie ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Practic, în 18 judeţe, aproape jumătate din totalul judeţelor din România, cultura etalon a ţării este pusă în mare pericol de condiţiile meteorologice.

Iar unul dintre principalele motive pentru această situaţie este faptul că suprafaţa totală irigată este de sub 10% din suprafaţa cultivată cu cereale.