Gen Z. Marea demisioneală se transformă în fidelitate faţă de angajator pentru încă 5 ani. Problema? Aproape jumătate din Gen Z se îndreaptă spre burnout, oamenii sunt stresaţi şi nu au încredere în economie

Autor: Roxana Petrescu 21.07.2022

Marea demisioneală a fost un concept la modă pe durata pandemiei, dar studiile arată că 42% dintre membrii Gen Z din România mai degrabă ar sta încă 5 ani la actualul loc de muncă, procent dublu faţă de 2021 Poate pentru angajatori acest lucru sună bine, dar în realitate stabilitatea nou-regăsită este un măr otrăvit pentru că vine la pachet cu un nivel extrem de ridicat de burnout şi de stres printre tinerii angajaţi. Mulţi dintre aceştia trăiesc de la salariu la salariu.

„Marea demisioneală a ajuns la un punct de cotitură ca răspuns la nivelul ridicat de nemulţumire, scăderea nivelului de încredere în mediul de afaceri şi evenimentele şocante care i-au determinat pe mulţi să reevalueze ceea ce este important pentru ei. Angajatorii sunt obligaţi acum să implementeze schimbările cerute de Gen Z şi Mileniali la locul de muncă. Remunerarea, un echilibru mai bun între muncă şi viaţa personală şi mai multe oportunităţi de dezvoltare ar trebui să fie acum în capul listei de priorităţi“, este una dintre concluziile studiului Global 2022 Gen Z şi Mileniali. Studiul a fost realizat pe un eşantion de circa 15.000 de tineri la nivel global, dintre care 300 au fost din România. Mai departe, 200 dintre cei intervievaţi în România fac parte din Generaţia Z.

Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este faptul că 42% dintre membrii Gen Z din România au spus că vor să stea la actualul angajator încă cinci ani de zile, cel puţin. Procentul aduce o schimbare semnificativă faţă de 2021, când numai 21% din cei intervievaţi îşi manifestau loialitatea pentru angajator. Mai departe, 29% au spus că vor să plece mai repede de doi ani de zile, faţă de  39% din 2021.

„Ar fi un exerciţiu interesant de corelat rezultatele acestui studiu cu fenomenul «great resignation», care se manifestă tot mai intens în Europa, dar şi în România“, crede Raluca Bontaş, partner global employer services, Deloitte România. Cert este că angajatorii, în funcţie de domeniul în care activează şi de categoria profesională a angajaţilor, ar trebui să accelereze eforturile de actualizare şi armonizare a politicilor de personal (recrutare, retenţie, motivare etc.), dar mai ales de schimbare a culturii organizaţionale astfel încât să ofere angajaţilor confortul că aparţin unei organizaţii în care au perspective de dezvoltare pe termen lung, mai spune reprezentanta Deloitte România.

Dar această fidelitate nou-regăsită vine cu o provocare majoră. Tinerii din Gen Z sunt mai stresaţi şi obosiţi ca niciodată.

„Costul vieţii este una dintre cele mai mari preocupări printre exponenţii Gen Z şi Mileniali. Mulţi dintre aceştia trăiesc de la salariu la salariu şi nu cred că vor putea să iasă la pensie cu un nivel financiar confortabil. Pentru a câştiga suficienţi bani, mai bine de 4 din 10 membri Gen Z mai au un job full sau part-time alături de jobul principal. La un nivel mai larg, Gen Z şi Milenialii sunt foarte îngrijoraţi în legătură cu diferenţele de venituri şi nu cred că situaţia economică a ţărilor din care fac parte merge în direcţia bună.“

În România, 49% dintre membrii Gen Z care au participat la studiul Deloitte cred că situaţia economică se va înrăutăţi în următoarele 12 luni, faţă de 37% anul trecut. Dincolo de costul vieţii, sănătatea mintală sau hărţuirea sexuală se numără printre cele mai mari preocupări ale tinerilor din România. Acesta fiind contextul, circa 48% dintre respondenţi spun că se simt stresaţi mai tot timpul, 57% din aceştia fiind femei.

Astfel, misiunea angajatorului de a duce spre un nivel optim de productivitate o parte a angajaţilor vizibil afectată de schimbările din ultimii ani, dar şi de volumul uneori nesustenabil de muncă, este destul de complicată.

„Rezultatele raportului de anul acesta arată că tinerii îşi reevaluează priorităţile, ca urmare a provocărilor întâmpinate în ultimii ani, devin mai stabili în privinţa locului de muncă, dar şi mai preocupaţi să îşi optimizeze activitatea, astfel încât să obţină venituri mai mari, echilibru între viaţa profesională şi cea personală şi oportunităţi de promovare.

În aceste condiţii, angajatorii trebuie să analizeze cu mare atenţie toate aspectele care ţin de flexibilizarea programului de muncă, de la locul de desfăşurare a activităţii, la programul de lucru, interacţiunea cu colegii etc., pentru a găsi modelul optim de lucru pentru organizaţie“, mai spune Raluca Bontaş.