România bate pasul pe loc la proiectele pentru PNRR: „Este un program de criză, un program cu termen-limită: până în 2027 trebuie absorbiţi banii, dar nu se văd planuri concrete. Noi, constructorii, avem motoarele turate“

♦ Majoritatea proiectelor de investiţii, cele care ar implica domeniul construcţiilor într-o mare măsură, sunt într-o fază premergătoare licitării, se lucrează încă la caiete de sarcini şi ghiduri ♦ Dificultăţile întâmpinate în etapele de pregătire a proiectelor majore de construcţii, precum cele de infrastructură, sunt piedici în plus în implementarea proiectelor finanţate prin PNRR ♦ România are doar jumătate din angajaţii din construcţii de care ar avea nevoie.

România ar trebui să aibă pe masă proiectele concrete pentru finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până în 2023, însă, aproape în august 2022, pe plan local domină instabilitatea. Iar asta, în vreme ce, în alte state din vestul Europei, lucrările de investiţii au început deja să fie puse în practică.

„PNRR nu este veşnic, este un program de criză, un program cu termen-limită: până în 2027 trebuie absorbiţi banii. Suntem în etapa în care lucrăm mult la reforme, dar nu se văd şi planuri concrete pentru proiecte de investiţii. Noi, ca antreprenori generali, suntem aici, cu motoarele turate“, spune Daniel Piţurlea, preşedintele firmei de construcţii Concelex.

România se află însă într-un decalaj faţă de celelalte ţări privind implementarea proiectelor. „Sunt două etape majore pe care suntem nevoiţi să le bifăm, două etape la care, din păcate, până acum ne-am arătat extrem de vulnerabili - existenţa unui aparat de stat care să gestioneze tot procesul birocratic într-o formă mult mai fluidă, fără blocaje, reveniri, notificări, şi capacitatea statului de a scoate în piaţă proiecte fezabile, realizabile şi realiste, construite pe cifre din realitatea anului 2022. Sunt cele două etape în funcţie de care putem să fim pe podium sau ultima cărămidă la piedestal.“