Cristina Roşca, După Afaceri: În afară de timp, ce altceva nu poate fi cumpărat cu bani? Care sunt acele experienţe de nepreţuit?

Autor: Cristina Roşca 08.08.2022

Sună aproape ca o reclamă la un procesator de plăţi, dar nu e cazul. Când eram mai mică, de fapt acum câţiva ani doar, mi-am creionat un bucket list. Am încercat să adun acolo o serie de experienţe (vreo 15-20, nicidecum mai multe) la care visam de multă vreme. Unele erau, cel puţin aparent, mai uşor de realizat. Îmi doream (şi încă vreau, dar nu în viitorul apropiat) să ajung la Sankt Petersburg de nopţile albe. Era un plan fezabil, ce acum trebuie amânat pe termen nelimitat date fiind condiţiile actuale. Alte dorinţe păreau cvasiimposibile – să ajung în Socotra, o insulă care aparţine de Yemen, o ţară în război -, dar sunt, culmea, aproape de a deveni realitate. Mai sunt şi acelea pe care deja le-am bifat, cum ar fi să „escaladez“ dunele din Sossusvlei, deşertul namibian.

Cum mi-am amintit de toate acestea? Nu că ar fi uşor de uitat, dar ... datorită antreprenorului Octavian Radu, cunoscut în special datorită Diverta, dar care are o serie mai lungă de afaceri. Tot datorită lui, am aflat şi de YPO, o organizaţie de peste 30.000 de antreprenori şi executivi de top din lume, care îşi doreşte să fie o sursă de învăţare, dar şi de experienţe inedite, pe care altfel nu le-ai trăi „oricât de mulţi bani ai avea“. Ture cu maşini de curse pe circuitul de Formula 1 din Bahrain; cină la muzeul Prado din Madrid, urmată de un tur privat în grupuri mici, prin muzeul pustiu, după ora închiderii; exerciţii de Tai Chi în Beijing, cu o campionă mondială sau o cină în deşert, lângă Marrakech, la care participanţii au mers pe jos, pe cele 1.000 de covoare întinse pe nisip. Acestea sunt doar patru dintre zecile de experienţe despre care am auzit/citit de la antreprenorii şi executivii români membri ai YPO.

Şi dacă tot am vorbit despre experienţe, nu pot să nu vă povestesc, pe scurt, despre alte două. Puteţi citi despre ele pe larg chiar în paginile acestei ediţii.

Attic Lab, un proiect al lui Adi Hădean, a fost gândit iniţial ca un spaţiu de „joacă“ personal, un club gastronomic deschis doar pentru apropiaţii chef-ului, pentru ca de anul acesta laboratorul să primească şi oaspeţi din exterior, nu mai mulţi de 10 deodată însă. De ce atât de puţini? Pentru că în esenţă mâncarea înseamnă intimitate şi descoperire, este timp preţios pentru pregătirea felurilor din farfurie şi pentru savurarea acestora. Attic Lab tot un spaţiu oarecum închis rămâne, dar cumva, sub protecţia acestuia, se întâmplă călătorii uimitoare.

Şi ca să rămânem în sfera călătoriilor, doar ne mutăm ceva mai la nord, în Transilvania, şi ajungem la Alma-Via, o pensiune deschisă de doi germani - un manager de marketing la o agenţie de publicitate şi un director al unei case de discuri – care au venit în România, s-au îndrăgostit de ţară şi n-au mai plecat.

Poveştile pe care le-am pregătit pentru acest număr sunt mult mai multe şi la fel de încântătoare, o să vă purtăm într-o călătorie în jurul lumii, doar că într-un pahar cu gin, după care ne vom opri o vreme prin Bucureşti, pentru a vedea ce locuri s-au mai deschis. Una dintre noile apariţii este magazinul Aparterre. Un loc mai vechi, dar recent descoperit de noi, este restaurantul Bucătăria.localfood.

Ah, şi era să uit, dacă vreodată v-aţi întrebat cum arată un birou de CEO sau de executiv de top, ne-am interesat noi şi vă povestim în paginile ce urmează.

Lectură plăcută!