Reportaj. Bucureştiul, un „oraş ostatic“: iarna în frig, vara fără apă pe călduri de 40 de grade. De 30 de ani de vină sunt Ceauşescu şi primarii de dinainte

♦ Dacă ai nenorocul să fii ultimul maimuţoi de pe planetă, vei prinde un tren de metrou abia peste 20 de minute după ce ultimul după care ai fugit tocmai a plecat din gară ♦ Menţinerea haosului la nivelul administraţiei publice din Bucureşti este esenţială pentru factorul politic pentru că el facilitează aruncarea vinii de la un partid la altul fără ca cineva să-şi asume vreodată eşecul major în gestionarea capitalei economice a României – 10% din populaţia României, 26% din PIB-ul ei.

Ieri, la intersecţia Bulevardului Chişinău cu strada Pictor Dimitrie Hârlescu, din sectorul 2 al Bucureştiului, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a vizitat şantierul prin care se modernizează 12 kilometri de conductă din sistemul de termoficare. Lipsiţi de apă caldă de săptămâni bune, dar atraşi de promisiunea unor posibile clipe de celebritate asigurate de prezenţa camerelor de televiziune, locuitorii zonei s-au adunat spontan în jurul primarului, devenind la rândul lor jurnalişti. Interacţiunea dintre cele două părţi, primar-alegători, a arătat că dincolo de sistemul centralizat de încălzire, oamenii au zeci de alte probleme. A mai ieşit însă un lucru în evidenţă: haosul de organizare la nivelul administraţiei publice este principalul lucru care ţine oraşul ostatic. Vina este a nimănui, consecinţele se plătesc colectiv.

„De ce nu e, domne, şi domnu primar aici (Radu-Nicolae Mihaiu, primarul sectorul 2 – n.red.), că tot de la USR e şi el, să vină să vorbească?”, întreabă un locuitor al zonei unde s-a deschis un nou şantier pentru modernizarea a 12 kilometri de conductă magistrală din sistemul centralizat de încălzire.

„Nu e, domne, treaba lui, că încălzirea nu e la primăria de sector”, îi răspunde altcineva. Sistemul centralizat de încălzire din Bucureşti este format din mai multe segmente, esenţiale fiind zona de producţie, ELCEN, gestionată acum de Ministerul Energiei şi aflată în insolvenţă, şi Compania Muncipală Termoenergetica Bucureşti, care este deţinută de Consiliul General al Bucureştiului şi care anul trecut a avut pierderi de 241 de milioane de lei. Ieri, în toate cele şase sectoare ale Bucureştiului erau probleme în alimentarea cu apă caldă, dar oamenii nu înţeleg a cui e vina. Ştiu doar că de săpătămâni întregi se spală la lighean, în Bucureşti, capitală a unui stat european.

„O am pe mama, suferă de demenţă şi trebuie zi de zi să-i încălzesc apă să o spăl. Stă cu scutece. Cât să mai suportăm?”, spune o altă femeie. A cui este vina până la urmă? Oamenii din blocuri se tot adună.

„Las-o, nea Eugen. Hai şi matale aici!” Se face cerc în jurul primarului.

„Supărarea trebuie să se îndrepte împotriva primarilor Firea şi Oprescu (ambii PSD), care ani de zile au ignorat sistemul de termoficare pentru a da bani pe bâlciuri”, spune Nicuşor Dan, primarul general al Bucureştiului. De parcă pasărea vinii încălzeşte ţevile de apă.

Nicuşor Dan continuă şi spune că problemele majore vizează reţeaua de conducte, dar şi partea de producţie de energie, multe dintre unităţile de generare fiind active din anii ’60. Mai departe, sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani. Din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani.

„Din cei 1.000 de kilometri de conducte, în ultimii 30 de ani s-au modernizat 100 de kilometri”, spune Nicuşor Dan. „Am avut ani întregi în care s-au modernizat numai 5-7 kilometri pe an. Abia din 2020 încoace am reuşit să trecem de 30 de kilometri de conductă pe an.” Dar calculele nu ies. Chiar şi cu acest ritm, reabilitatea întregului sistem ar dura zeci de ani.

„În 2010, de exemplu, pierderile din reţea erau de 25%. În 2020, din cauza lipsei investiţiilor, aceastea au ajuns la 47%”, mai dă primarul câteva cifre.

Toate aceste statistici însă nu spun decât un lucru, duşul şi caloriferul cald sunt un miraj pentru Bucureşti, cel puţin pe termen foarte lung.

„Acum, preţul pentru gigacalorie este de 860 de lei în total, dar bucureşteanul plăteşte circa 346 de lei. Dacă sistemul era mai performant, preţul total era de numai 500 de lei pe gigacalorie.” Se va întâmpla ceva cu subvenţia? Nu, desigur că nu, factura la încălzire a celui mai bogat oraş din România va continua să fie subvenţionată de primăie şi de Guvern pentru că nimeni nu se joacă cu voturile. Şi nici oamenii adunaţi în jurul primarului nu vor să plătească mai mult, ei vor doar o ţară ca afară.

„Sunt 550.000 de apartamente conectate la sistemul centralizat de încălzire din Bucureşti, lucru care contribuie la menţinerea calităii aerului. Este foarte important să nu-i încurajăm pe oameni să treacă pe centralele cu gaze”, mai spune Nicuşor Dan. Primarul se arată optimist şi spune că odată cu trecerea ELCEN de la Ministerul Energiei la Primărie lucrurile vor merge mai bine, dar nu este foarte clar de ce două găuri negre ar funcţiona productiv împreună.

„Soluţia pentru modernizarea producţiei de energie termică este accesarea banilor din Fondul de Modernizare, dar aceste fonduri nu pot fi accesate de companiile în insolvenţă. Luna aceasta vom afla dacă ELCEN va trece la primărie”, spune Nicuşor Dan.

Optimismul lui Nicuşor Dan se loveşte însă de lipsa de încredere a oamenilor care ştiu sigur că vor mai petrece o iarnă în frig, cu sau fără război la graniţă.

„Domnule primar, dar toalete în parcuri când mai puneţi”, întreabă din mers un taximetrist.

Dar cu locurile de parcare ce se întâmplă? Dar cu tramvaiul 41 sau străzile pline de gropi? Cu parcurile neîngrijite? Oamenii adunaţi în jurul conductei de apă caldă sparte cer o gândire unitară într-un oraş fărâmiţat până la anulare.

„Hoţilor, bandiţilor!”, urlă un bucureştean dintr-o maşină. Nici nu îl interesa despre ce se discută. Concluzia era oricum trasă, indiferent de discursuri.