BNR încetineşte ritmul majorării dobânzii ca să lase loc şi de creştere economică. Perspectiva plafonării inflaţiei în T3 şi a descreşterii graduale ulterioare şi cvasistagnarea economiei determină BNR să reducă cadenţa şi să majoreze dobânda-cheie cu 0,75 pp, la 5,5%, sub aşteptări

♦ În iulie BNR majorase ritmul, crescând dobânda-cheie cu 1 pp, de la 3,75% până la 4,75% ♦ Mediana sondajului Bloomberg indica o majorare a ratei-cheie tot cu 1 pp în august, la 5,75%, în timp ce BCR a anticipat o creştere cu 0,75 pp ♦ Dobânzile mari temperează inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.

Perspectiva plafonării inflaţiei anuale în trimestrul III şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din iunie la 15%, precum şi ameninţarea cvasistagnării econo­miei în trimestrele II şi III sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, sub aşteptări.

Mişcarea băncii centrale nu a fost anticipată de majoritatea analiştilor, mediana sondajului Bloomberg indicând o majorare a dobânzii-cheie cu 1 pp, la 5,75%. La precedenta şedinţă de politică monetară din luna iulie BNR a majorat dobânda cu 1 pp, de la 3,75% la 4,75%, după ce în luna mai pasul a fost de 0,75 pp, iar în februarie şi aprilie BNR a crescut dobânda-cheie cu 0,5 pp de fiecare dată. Anterior, la precedentele trei şedinţe de politică monetară (două şedinţe şedinte din 2021 şi o şedinţă din 2022) BNR a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.

În regiune, banca centrală din Cehia a dus dobânda-cheie la 7%, Ungaria a ajuns cu rata la 10,75%, în timp ce Polonia are dobânda setată la 6,5%.