ZF Agropower. Producătorii de fructe de pădure: Diversificarea este cheia în domeniu. Dacă ai un singur sortiment, vine toată producţia o dată şi nu ai un venit continuu

♦ Seceta afectează şi producătorii de fructe de pădure, irigaţiile nefiind suficiente pentru a proteja arbuştii de căldura excesivă.

Producătorii de fructe de pădure spun că acest domeniu este unul greu, în care trebuie să munceşti mult fizic şi în care eşti dispus să pierzi tot pentru a avea rezultate şi nicidecum unul în care poţi avea profit din primul an sau de la primul hectar. În plus, aceştia subliniază faptul că nu este bine să te concentrezi pe un singur tip de cultură pentru că poţi ajunge în imposibilitatea de a-ţi culege şi vinde toată producţia.

„Văd mulţi oameni care cred că acest sector are un potenţial incredibil, adică azi ai plantat şi anul viitor poţi să te pensionezi şi nu este deloc aşa. Noi suntem deja în anul şapte de când am început această afacere. Tot profitul l-am reinvesti, am adus şi de acasă enorm de mulţi bani şi abia anul acesta am accesat un proiect mic de fonduri europene, de 160.000 de euro“, a spus în cadrul emisiunii ZF Agropower Paul Căpuşan, fondatorul Delicium, Jams and Syrup din judeţul Cluj. Delicium are o suprafaţă cultivată de circa şapte hectare cu zmeură, aronia şi căpşune, iar clienţii pot merge direct la fermă şi îşi pot culege fructele. În plus, Delicium realizează dulceţuri şi siropuri. Paul Căpuşan povesteşte că tocmai pentru a aduce clienţii mai devreme la fermă şi a avea un venit continuu a plantat şi căpşuni.

„Diversificaţi portofoliul. V-ar scăpa de foarte multe lucruri, de supraproducţie şi pierderea unei părţi din producţie prin faptul că nu o puteţi vinde şi cred că ar prinde foarte bine şi pentru marketing. În agricultură nu poţi să ai venit din care să trăieşti de pe un hectar sau un hectar jumătate. A trebuit să ajungem la aproape 7 hectare şi să ne diversificăm“, mai spune Paul Căpuşan, care adaugă că producătorii care au suprafeţe mari de fructe de un anumit sortiment nu se pot concentra să-şi culeagă toată producţia pentru că vine toată o dată şi este o presiune foarte mare să găsească forţă de muncă. „Aşa, cu o producţie diversificată, ai un venit continuu, şi reuşeşti să ai mai mulţi angajaţi, ai ce să le dai de lucru, ai mai multe avantaje“. Tot pe o producţie diversificată a pariat şi Continental Berries din judeţul Hundoara, care cultivă pe o suprafaţă de 23 de hectare mure, căpşuni şi zmeură.

„Domeniul l-am ales după ce am analizat care sunt cele mai profitabile domenii în ţară. În 2018 când am iniţiat această afacere, ştiam că vom alege agricultura, dar după ce am analizat piaţa am văzut că există o cerere mare pentru fructe de pădure şi un potenţial mare pentru acest sector în ţara noastră“, a spus Ana-Maria Neculai, CEO şi fondator al Continental Berries. Compania a început cu o suprafaţă de 23 de hectare pe care o menţine şi acum. Continental Berries are culturi de mure, zmeură şi căpşuni. Dintre acestea, cea mai mare suprafaţă este deţinută de mure (12 ha), căpşuni (5 ha) şi restul de zmeură.

„Pentru anul viitor vrem să diversificăm oferta şi să plantăm şi 7 hectare de afini(...). În cazul nostru, de la 4 hectare putem spune că avem profit“, a menţionat antreprenoarea.

La căpşuni investiţia este de 25.000 de euro la hectar, la mur de 20.000 de euro, iar la zmeură ceva mai puţin, de 18.000 de euro la hectar, după cum a menţionat Ana-Maria Neculai.

Raluca Oancea, fondator, Afinero (judeţul Braşov): Sezonalitatea acestui domeniu poate fi o provocare pentru că toată activitatea de cules, desfacere şi procesare se concentrează pe o perioadă de timp mică şi trebuie să dai totul. Şi poţi ajunge la zile de muncă de 12-14 ore.

Pe de altă parte, Raluca Oancea, fondatoarea Afinero, un mic producător de afine din jud. Braşov, spune că îşi doreşte să menţină afacerea la un nivel mic, dar povesteşte că în acest domeniu este nevoie de multă muncă fizică, dar şi multă atenţie atât pe producţie, cât şi pe desfacere, ceea ce solicită la maxim capacităţile micilor întreprinzători din domeniu.

„În cazul nostru, suntem eu şi soţul meu şi trebuie să ne împărţim în mai multe direcţii. Sezonalitatea acestui domeniu poate fi o provocare pentru că toate activitatea de cules, desfacere şi procesare se concentrează pe o perioadă de timp mică şi trebuie să dai totul. Şi poţi ajunge la zile de muncă de 12-14 ore. Deci este nevoie de dedicare şi sacrificiu personal“, a spus antreprenoarea.

„În agricultură nu te poţi aştepta la profituri peste noapte“, a explicat ea.

 Afinero a fost început să cultive afine anul trecut pe un hectar şi jumătate şi Raluca Oancea îşi doreşte să se extindă până la 4 hectare. Afinero se află în Hărman (jud. Braşov).

„Investiţia minimă pentru un hectar de afine în regim convenţional pe piloane se ridică la 35.000-40.000 de euro la hectar“.

Seceta afectează şi producătorii de fructe de pădure, irigaţiile nefiind suficiente pentru a proteja arbuştii de căldura excesivă. Însă, producătorii care nu au irigaţii au pierderi mari, plantele uscându-se din cauza lipsei precipitaţiilor.

„Producţia este destul de redusă anul acesta pentru că seceta ne afectează şi pe noi, în ciuda faptului că avem irigaţii. Costurile cu motorina sunt ridicate. Încercăm să irigăm fructele pentru a nu suferi din cauza căldurii în exces dar nu irigăm pe cât ne-am dori“, povesteşte Ana-Maria Neculai.

Paul Căpuşan, fondatorul Delicium – Jams and Syrups (judeţul Cluj): În agricultură nu poţi să ai venit din care să trăieşti de pe un hectar sau un hectar jumătate. A trebuit să ajungem la aproape 7 hectare şi să ne diversificăm tipurile de culturi. Tot profitul l-am reinvestit, am adus şi de acasă enorm de mulţi bani.

 La rândul lui Paul Căpuşan spune că nici în zona în care se află plantaţia Delicium nu a plouat.

„Anul acesta este unul dintre mai grei de până acum. Seceta ne-a chinuit tare, de două luni nu a mai plouat. În plus, acum două luni am avut un incendiu la depozitul fermei, iar în primăvară am pierdut şi jumătate de hectar de mur în primul an de producţie din cauza faptului că noi suntem în reconversie în agricultura ecologică şi nu am folosit tratamentele suficient de utile pentru a combate acea boală“, a povestit Paul Căpuşan.