BREAKING! Guvernatorul Isărescu, în conferinţa de presă despre Raportul asupra inflaţiei: De mai bine de 4-5 luni, s-a decuplat Roborul. Ca să mă exprim pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. Roborul s-a dus în sus mult peste rata de politică monetară şi coridorul nostru

Rata Lombard este un procent peste rata de politică monetară, cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Aici se pot finanţa şi băncile, însă de mai bine de 4-5 luni s-a decuplat Roborul. Ca să mă exprim pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. Roborul s-a dus în sus mult peste rata de politică monetară şi coridorul nostru, a declarat guvernatorul Isărescu în conferinţa de presă prin care explică Raportul asupra inflaţiei din august 2022. 

”Eu personal trebuie să recunosc, condiţiile de lichiditate probabil au convins băncile să sară calul, să iasă dintr-o anumită limită. Am înăsprit condiţiile de lichiditate pe un motiv foarte clar: să obligăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că şi acolo e vorba tot de români, şi aceştia chiar pierd”. 
 

„Pentru a înţelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri:”, a declarat guvernatorul BNR.

„În primul rând, acestea sunt dobânzi de piaţă, iar pieţele au tendinţa aceasta să suprareacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză şi tensiune. „Overreaction” este termenul în engleză, sau „overshoot”. În prezent am asistat la un asemenea „overshoot”. E clară tendinţa băncilor şi a traderilor, a celor care acţionează pe piaţa monetară la termen, să privească pesimist viitorul.

În al doilea rând, nu este vorba de dobânzile overnight, pe o săptămână sau o lună. Nu, este vorba despre dobânzile la 3 luni, la 6 luni. Aşa au văzut băncile viitorul: o inflaţie mai mare, foarte greu de stăvilit şi, în consecinţă, acesta este ROBORUL la 3 luni şi la 12 luni - cotaţiile au fost cu mult peste rata de politică monetară şi coridorul nostru.

Cu toate acestea vă întreb pe dumneavoastră: cine a avut o privire mai optimistă referitoare la viitorul legat de inflaţie şi ratele de dobândă, nu numai la noi, ci în general în lume?

Eu personal, ca să nu vorbesc în numele consiliului de adminstraţie, trebuie să recunosc: condiţiile de lichiditate probabil că au împins băncile să „sară calul”  cu ROBORUL. Am înăsprit condiţiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, pe un motiv foarte clar: să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite, pentru că şi acolo e vorba tot de români... şi aceia chiar pierd! Sunt 10 - 12 milioane de români care au economisiri, mai mari sau mai mici. Cu dobânzi puternic real negative şi cu o inflaţie în creştere, aceştia chair pierd sume substanţiale la banii economisiţi. Dacă mergeam numai cu rata de politică monetară, probabil că dobânzile la depozite nu ar fi crescut atât de repede. Avem o creştere semnificativă a ratei dobânzilor la depozitele bancare.

Sigur, în afară de condiţiile de lichiditate, băncile s-au uitat şi la atmosfera generală din lume, la tensiunile geo-politice legate de foamete şi alte dezechilibre majore şi au suprareacţionat. Eu nu le iau apărarea, ci dimpotrivă, le transmit un mesaj personal: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele băncii naţionale. Şi atunci, probabil că ROBORUL la trei luni, cel care este cel mai sensibil, se va apropia de rata de politică monetară.”